Atenția presei internaționale se concentrează zilele acestea asupra situației din Afganistan, care se modifică de la oră la oră. ”Talibanii intră în Kabul, președintele Ashraf Ghani a părăsit țara”, titrează Le Monde, care adaugă că mai mulți oficiali afgani, inclusiv fostul vicepreședinte Abdullah Abdullah, au anunțat că șeful statului a părăsit teritoriul. Titlu similar și în EURONEWS: ”Talibanii au intrat în Kabul și pregătesc tranziția”. Publicația italiană Il Fatto Cottidiano reamintește că Jalalabad, al doilea oraș ca mărime al țării, cu o populație de peste 280.000 de locuitori, a fost preluat ceva mai devreme, fără luptă. În zece zile, milițiile talibane au cucerit marea majoritate a capitalelor de provincie, întâlnind o opoziție redusă.
Criza afgană are și o victimă politică directă: președintele Statelor Unite. ”Joe Biden se confruntă cu una dintre cele mai mari încercări ale mandatului său prin dezastrul din Afganistan”, citim în Le Temps, care explică: ”Acum, Kabul este un al doilea Saigon. Confruntat cu înaintarea talibanilor, Washingtonul a trebuit să organizeze evacuarea de urgenţă a diplomaţilor săi, protejaţi de 3.000 de soldaţi americani”. Biden declarase anterior că nu intenționează „să transmită acest război unui al cincilea președinte” și că „un an sau cinci ani în plus de prezență militară americană nu ar fi făcut diferența, dacă armata afgană nu poate sau nu vrea să-și păstreze țara”, recapitulează Il Fatto Cotidiano. ”Dacă retragerea din Afganistan era oricum inevitabilă, se pun întrebări în legătură cu modul în care s-a făcut. Acordul semnat anul trecut între Washington şi talibani nu valorează mai mult decât hârtia pe care s-a semnat”, subliniază la rândul său publicația elvețiană Le Temps, care consideră că eșecul îi aparține lui Joe Biden. ”Dacă vom primi curând imagini cu execuţii în piaţa publică sau dacă grupările teroriste se vor folosi din nou de această ţară ca de o bază din spatele frontului pentru a comite atentate în Occident, la ce vor fi folosit aceşti 20 de ani? Orbite de amintirea propriei puteri, Statele Unite şi aliaţii lor au luptat fără să găsească o cale de ieşire. Preţul lipsei de strategie vor trebui să-l plătească acum locuitorii Kabulului” – este concluzia la care ajunge Le Temps.
Noile variante ale coronavirusului „ne-ar putea întoarce cu un an în urmă”, avertizează experți ai guvernului britanic citați de Guardian. O variantă imună la vaccinuri devine „o posibilitate de luat în calcul”, spun oamenii de știință. „O nouă variantă care ar reuși să păcălească semnificativ imunitatea ar fi în esență un nou virus. Avantajul ar fi că știm că putem produce vaccinuri împotriva acestui virus – și relativ rapid. Dezavantajul este că ne-am întoarce la aceeași situație în care ne aflam acum un an, în funcție de impactul pe care îl are imunitatea actuală asupra unei noi variante”, constată The Guardian.
Pe de altă parte, LES ECHOS remarcă faptul că răspândirea variantei Delta încetineşte în Europa. ”Infectările cresc într-un ritm mai puţin rapid de la sfârşitul lunii iulie, chiar stagnează sau scad în unele ţări. Această decelerare a fluxurilor de cazuri depistate ar corespunde unei răsturnări a dinamicii epidemiei începând cu data de 10 iulie. „Varianta Delta s-a lovit atunci de un fel de zid în Europa”, rezumă cotidianul francez. ”Un fenomen brusc, dificil de explicat, chiar dacă campania de vaccinare poate să fi jucat un rol”, cred experții, care nu exclud și alte ipoteze, cum ar fi epuizarea spontană a virusului, care se întâmplă adesea într-o epidemie”, reamintește Les Echos.
Italia a primit prima tranșă de 24,9 miliarde de euro din Fondul de Redresare de la Comisia Europeană, aflăm din LA REPUBBLICA. ”Comisia Europeană a acordat vineri 24,9 miliarde de euro Italiei, o primă tranşă pe care această ţară o are de primit în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), programul de reforme şi investiţii prin care statele membre UE sunt finanţate prin intermediul fondului european de redresare post-pandemie „NextGenerationEU”. Italia este cel mai mare beneficiar al acestui fond, urmând a primi, în total, 191,5 miliarde de euro. „UE a fost pe deplin solidară cu voi pe tot parcursul crizei. Planul vostru de redresare, Italia de mâine (Italia Domani), arată nivelul de ambiție necesar pentru a face din țară un motor de creștere pentru întreaga Europă, deoarece o Europă puternică are nevoie de o Italie puternică”, a transmis Romei șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de La Repubblica.
Din Italia sosesc însă și vești îngrijorătoare privind incendiile de vegetație. Euronews notează că pompierii continuă să lupte fără încetare împotriva incendiilor care afectează mare parte din sudul Italiei. Flăcările au devorat hectare de păduri în Calabria, Sicilia, Sardinia și Campania. Incendiile sunt rezultatul combinației între întreținerea slabă a întinderilor mari de păduri din sud și a temperaturilor extreme înregistrate în ultimele ore. Devin tot mai insistente afirmațiile potrivit cărora cele 48,8 grade Celsius înregistrate în provincia Siracuza reprezintă recordul absolut de temperatură de când prognoza meteo este ținută în evidență în Europa. Între timp, Spania și Portugalia se pregătesc pentru sosirea așa-numitului „Lucifer”, valul de căldură periculos care a lovit sud-estul Europei și care începe să se îndrepte spre vest, în Peninsula Iberică, mai scrie Euronews.
(Ruxandra Lambru)
