America lui Biden este confuză, la fel și lumea, titrează Financial Times. Eșec la summit-ul G7, Joe Biden confirmă retragerea din Afganistan, pe 31 august, adaugă Euronews. Preşedintele american a confirmat data limită de încheiere a misiunii armatei americane în Afganistan, în ciuda presiunii aliaţilor săi europeni, detaliază USA Today. În urma anunțării retragerii SUA din Afganistan, președintele american a fost acuzat că minimalizează situația deteriorată din teren, scrie The Wall Street Journal. Biden pune sare pe rănile relațiilor cu Europa, la întâlnirea G7, ironizează The Guardian. Pentru Europa, episodul a fost o trezire neașteptată și un moment de reevaluare serioasă, lăsând deschisă întrebarea dacă Vestul, învins în mod efectiv în luptă, poate într-un fel sau altul să readucă pacea și să influențeze guvernul taliban încă neconstituit. Cum va arăta un guvern taliban? întreabă Foreign Policy și răspunde: indiciile sugerează că Afganistanul va fi condus de un consiliu format din 12 criminali, teroriști și membrii mai flexibili ai fostului guvern. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin critică plecarea SUA din Afganistan, opinând că demersul poate prezenta probleme pentru Rusia, reține Newsweek. „Există pericolul ca teroriștii să folosească haosul lăsat de colegii noștri occidentali și să încerce să lanseze o expansiune în țările vecine”, a spus Putin, citat de Newsweek. Eșecul devastator și catastrofal al Statelor Unite în Afganistan este diferit de orice altă înfrângere, și de cea din Vietnam, și de cea din Siria, scrie cotidianul ultraconservator iranian Kayhan, considerând că fiascoul este cu atât mai usturător cu cât americanii părăsesc Afganistanul, în timp ce rivalii lor – Iranul, Rusia, China și India – sunt mai puternici ca oricând atât militar, cât și politic și economic. În același timp, Banca Mondială a anunţat că a suspendat ajutoarele pentru Afganistan, după preluarea puterii de către talibani, dar explorează în continuare mijloacele prin care să continue să susţină poporul afgan, notează La Libre Belgique. Banca Mondială a derulat până acum circa 20 de proiecte de dezvoltare în Afganistan și, din 2002, a furnizat 5,3 miliarde de dolari, în principal sub formă de subvenţii, amintește ziarul belgian. Afganistanul se confruntă cu o criză economică, precum și cu o criză umanitară, când țara era deja amenințată de Covid-19, de secetă și de conflicte, afirmă, într-un comentariu publicat de Financial Times, Ajmal Ahmadi, fost șef al băncii centrale din Afganistan. Odată cu înghețarea rezervelor străine, de 9 miliarde de dolari, Germania a anunțat și ea o suspendare a ajutorului de 300 de milioane de dolari, în timp ce FMI și-a suspendat alocarea de 440 de milioane de dolari, atenționează Ahmadi, în ziarul britanic, și conchide că Afganistanul se confruntă din nou cu amenințarea întunericului, iar viitorul său este acum mai incert ca oricând.
În încercarea de a clarifica originile pandemiei de Covid-19, agențiile de informații americane au trimis Casei Albe o nouă evaluare cu privire la punctul de plecare al noului coronavirus, însă fără a prezenta o concluzie clară, parțial din cauza lipsei unor date detaliate din partea Chinei, scrie The Wall Street Journal. Noua evaluare, care a fost comandată de președintele Joe Biden în urmă cu 90 de zile, evidențiază provocarea dificilă a administrației de a smulge mai multe informații de la China, adaugă ziarul american și amintește că Beijingul s-a opus eforturilor SUA și altor eforturi de a obține aceste informații. În plus, guvernul chinez și-a intensificat recent eforturile de a promova propria sa versiune a teoriei „scurgerii din laborator” a Covid, în încercarea de a stârni îndoieli asupra raportului american, notează Newsweek. O bază a armatei americane din Maryland este vizată de eforturile de propagandă obscure și coordonate de către Ministerul de Externe din China și mass-media de stat, dar este posibil ca teoria alternativă să nu fi fost concepută cu obiectivul principal de a convinge publicul străin, ci pe cel intern, detaliază revista americană. Efortul coordonat s-ar putea să nu aibă susținători în cadrul comunității științifice, de altfel prestigioase, din China, dar ar putea ajuta la însămânțarea unor dubii suficiente pentru a discredita orice descoperiri viitoare ale SUA sau ale OMS, prezice Newsweek.
În timp ce administrația Biden încearcă să-și mute atenția spre regiunea Indo-Pacific, o nouă dispută diplomatică izbucnește între SUA și China, consemnează Forbes. În timp ce se afla în Vietnam pentru a doua etapă a turneului său din Asia de Sud-Est, vicepreședintele SUA, Kamala Harris, a mustrat din nou China, acuzând-o că este agresivă cu vecinii săi din Asia de Sud-Est, notează Forbes. La rândul său, Beijingul a respins comentariile lui Harris, prin mass-media controlată de stat, acuzând SUA că încearcă să provoace o breșă între națiunile din Asia de Sud-Est și China, adaugă revista americană. China Daily a acuzat-o pe Harris că a încercat să constrângă și să intimideze națiunile din Asia de Sud-Est, pentru a le determina să se alăture planului Washingtonului de a împiedica ascensiunea Chinei. Călătoria lui Harris la Singapore și în Vietnam se înscrie într-o strategie mai amplă a SUA de a contracara China pe plan global, menționează Channel News Asia. Legăturile dintre Hanoi și Washington s-au apropiat mai mult în ultimele patru decenii, iar Vietnamul a aprobat tacit strategia americană în zona Indo-Pacific, deoarece adoptă o linie dură împotriva Chinei în apele disputate, explică Channel News Asia. Totuși, subliniază Channel News Asia, deși Vietnamul dorește să ridice relația diplomatică cu Statele Unite la nivelul unui parteneriat strategic, este îngrijorat că o astfel de mișcare ar putea irita Beijingul. (Cristina Zaharia)/czaharia/ilapadat
- Advertisement -
