Presa internațională consacră spații largi noilor negocieri dintre Marea Britanie și Bruxelles pe tema spinoasă a controalelor vamale post-Brexit. ”Londra sfidează UE şi solicită un nou protocol irlandez”, titrează cotidianul spaniol ABC, care explică: ”într-un nou capitol al partajului dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană după recentul lor divorț, guvernul premierului Boris Johnson solicită UE să reducă verificările mărfurilor britanice exportate în Irlanda în schimbul accesului în timp real la baza de date a tranzacțiilor comerciale britanice, pentru a putea fi controlate produsele care intră în Republica Irlanda”.
De la Londra, The Independent notează: ”Bruxelles-ul va oferi Marii Britanii o nouă concesie, un nou acord vizând Irlanda de Nord, dar e hotărât să respingă eliminarea rolului judecătorilor europeni în această provincie. Curtea Europeană de Justiție trebuie să rămână instanța care interpretează legislația europeană”, susține un înalt oficial european, citat de Independent. La rândul său, Le Monde amintește că, cu cât se apropie mai mult alegerile prezidențiale din Franța, va fi tot mai greu să se poată oferi un asemenea compromis Londrei, din cauza poziției dure a lui Emmanuel Macron în privința Irlandei de Nord. ”Temerile legate de eventuala ieșire din organizație a Poloniei, după ce Curtea sa Constituțională a contestat prioritatea legislației europene, au complicat și ele problema”, explică Independent, subliniind că ”orice concesie oferită Marii Britanii pe tema jurisdicției Curții Europene ar putea fi pretinsă ulterior și de Varșovia”.
De altfel, decizia luată de guvernul polonez referitoare la primatul dreptului polonez asupra dreptului comunitar a intrat oficial în vigoare, citim în Le Monde. Această decizie pune deci în discuție un principiu-cheie al aderării la Uniunea Europeană, prin declararea anumitor articole importante ale tratatelor Uniunii Europene ca fiind „incompatibile” cu Constituția poloneză. Acest act ar putea amenința finanțarea Poloniei de către Uniunea Europeană și este văzută ca un posibil prim pas spre ieșirea țării din UE, apreciază cotidianul francez. În context, EURACTIV citează un sondaj recent de opinie conform căruia peste două treimi din cetățenii români consideră că țara ar trebui să-și apere interesele dacă acestea contravin legislației UE, chiar și dacă acest lucru ar presupune părăsirea UE. Aproximativ o treime din respondenți cred că ieșirea din UE nu ar afecta interesele naționale. Totuși, peste jumătate din respondenți consideră că România va avea o dezvoltare economică mai bună în cadrul UE, mai notează Euractiv.
Criza energetică este și ea prezentă în presa internațională. ”Energia și siguranța aprovizionării energetice sunt subiectele din centrul summitului Ucraina-UE”, scrie Euronews, explicând și contextul: ”Kievul este îngrijorat de consecințele implementării gazoductului Nord Stream 2, dintre Rusia și Germania, care va ocoli Ucraina”. UE a promis că va lucra la soluții strategice pe termen mediu și lung pentru a da asigurări Kievului, inclusiv furnizarea de gaze din țările europene către Ucraina. După cum remarcă Euronews, este puțin probabil ca aceste promisiuni să compenseze pierderea de peste un miliard de euro pe an, contravaloarea taxei de tranzit pentru gazele din Rusia. La rândul său, șeful statului rus a promis că nu va pune Kievul „într-o poziție dificilă” prin tăierea robinetului. Dar aceste cuvinte sunt departe de a liniști Ucraina, care se teme că Rusia, pe lângă Crimeea, nutreşte ambiții teritoriale suplimentare”, subliniază Le Figaro./rlambru/amondiru
