Presa internațională urmărește îndeaproape evoluția pandemiei globale, conflictul din UE pe tema statului de drept, dar și noile tensiuni dintre Rusia și NATO.
Pandemia s-a agravat considerabil în Europa de Est, unde Rusia, Ucraina și România au raportat marți cifre-record în privința numărului de infectări și decese, transmite Radio Europa Liberă. Rusia a ajuns pe locul patru în lume la bilanțul total al deceselor, după SUA, Brazilia și India. România, în schimb, a urcat pe locul doi în lume la numărul de decese per capita (18,2 la 1 milion de locuitori), depășită doar de Saint Vincent și Grenadinele, un mic stat insular din Caraibe, informează Euronews. „România a înregistrat cel mai negru bilanț zilnic de până acum”, comentează și BBC, explicând că „rata vaccinării e foarte mică la persoanele vulnerabile de peste 80 de ani”. Iar „OMS a avertizat că în ritmul actual vaccinarea a 70% din populație va dura peste doi ani și jumătate”. Publicația elenă Dialogos relatează că Stella Kyriakides, comisarul european al sănătății, a dat drept exemplu [negativ] România, „unde paturile din spitalele sunt pline şi a fost nevoie ca unii pacienți să fie transferați în Ungaria”. În SUA, site-ul Bloomberg reține că „România a fost forțată să ceară ajutorul OMS” din cauza „spitalelor deja copleșite” și că „țara plătește prețul faptului că are a doua cea mai scăzută rată a vaccinării din UE”. Agenția britanică Reuters scrie despre „un sistem medical suprasolicitat până la punctul de rupere”, menționând că „și morgile au atins capacitatea maximă”. Pe de altă parte, semnalează tot Reuters, în țări cu rată ridicată a vaccinării care au înregistrat recent o explozie de cazuri noi, bilanțul deceselor este extrem de redus. Astfel, în Olanda infecțiile au crescut cu 44% într-o săptămână, dar în același interval au fost doar 48 de decese; Singapore a stabilit marți un record cu aproape 4.000 de cazuri noi, însă a înregistrat numai șapte decese. The New York Times întrevede totuși și un aspect pozitiv al pandemiei: înțelegând mai bine cum se transmit bolile respiratorii, vom putea pe viitor să le combatem mai eficient. Trebuie să regândim modul de construire și de funcționare al clădirilor ținând cont de calitate aerului, tot așa cum la începutul secolului 20 proliferarea și modernizarea infrastructurii de apă au dus la dispariția din Occident a unor boli comune precum febra tifoidă și holera. „Nimeni nu ar bea un pahar cu apă plin de patogeni, chimicale și murdărie. De ce ar trebui să respirăm în continuare aer contaminat?”
În Parlamentul European s-a dezbătut marți „decizia istorică din 7 octombrie a tribunalului constituţional polonez cum că anumite articole ale tratatelor UE sunt «incompatibile» cu constituţia țării”, relatează La Libre Belgique. „Ursula von der Leyen şi-a enumerat marţi opţiunile: Comisia ar putea declanşa contra Poloniei o nouă procedură de infringement, ce poate duce la sesizarea Curţii de Justiţie a UE (CJUE). Ea are din ianuarie un instrument care permite suspendarea sau reducerea fondurilor unui stat care nu respectă statul de drept.” Președinta Comisiei a precizat că atitudinea Poloniei „pune în discuție bazele UE și constituie o provocare directă pentru unitatea sistemelor juridice europene”, citează și agenția italiană ANSA. „Pentru noi integrarea europeană este o alegere de civilizație, suntem aici, acesta e locul nostru și nu plecăm nicăieri”, a replicat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, specificând însă că „Polonia e atacată nejustificat. Nu e admisibil să vorbim despre sancțiuni. Resping limbajul amenințărilor și șantajului”. Despre șantaj continuă să vorbească și guvernul ungar, care marți i-a luat din nou apărarea Poloniei, conform agenției MTI. Ungaria şi Polonia ar fi „şantajate” fiindcă „valorile noastre se bazează pe principii diferite, gândim altfel despre lume şi Europa”. UE e „ofensată pentru că Ungaria şi Polonia apără şi sprijină familia, resping migraţia şi în loc de imperiu construiesc o Europă puternică a naţiunilor puternice”, a subliniat ministrul ungar Judit Varga. Tabloidul britanic Daily Mail precizează că Polonia invocă în sprijinul ei numirea „politică” a judecătorilor de la Curtea Supremă a Germaniei. Un argument considerat „irelevant” de un profesor de drept din Londra: „Referirile la Germania trebuie luate drept ceea ce sunt: au scopul de a distrage atenția polonezilor de la repetatele încălcări ale constituției pentru a se crea un sistem dictatorial monopartit de facto, sistem în cadrul căruia judecătorii și procurorii pot fi pedepsiți după bunul plac”. Portalul european Politico observă că, până la un punct doar, Polonia ar putea să aibă de fapt dreptate. Principiul primatului legislației UE nu a fost consfințit nici de Tratatul de la Roma din 1957, nici de cele următoare, ci de către însăși CJUE în 1964. „Marele succes al UE în calitate de comunitate juridică rezidă tocmai în faptul că statele membre au respectat acest principiu decenii la rând după 1964, deși nu l-au aprobat vreodată în mod formal”. Aceleași state membre au ratat însă șansa de include principiul în Tratatul de la Lisabona. „UE nu este nici o federație autentică, dar nici o simplă comunitate de state suverane. Forma și viitorul ei sunt decise de statele membre, iar printre ele se află și Polonia, oricât de problematice pot părea atitudinile ei”, conchide Politico.
Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a sosit marţi la Kiev în cadrul unui turneu în regiunea Mării Negre, care include și România, anunță publicația ucraineană Korrespondent. „Sunt aici pentru a reafirma sprijinul nostru neclintit pentru suveranitatea Ucrainei, integritatea teritorială și aspirațiile ei euroatlantice și pentru a exprima angajamentul nostru de a dezvolta capacitatea Ucrainei de a descuraja în continuare agresiunea rusă”, a declarat el la sosire. Vizita are loc pe fondul accentuării tensiunilor dintre Rusia și NATO, după ce prima a decis suspendarea activității misiunii militare și a biroului de informaţii ale alianței de la Moscova. Russia Today redă explicațiile Kremlinului: „oricum nu exista niciun fel de dialog cu NATO. Să nu uităm faptul că în trecut aceste funcții de menținere a dialogului îi reveneau ambasadorului nostru de la Bruxelles”. „Politica NATO față de Rusia rămâne consecventă. Ne-am consolidat descurajarea și apărarea ca răspuns la acțiunile agresive ale Rusiei, deşi rămânem concomitent deschiși dialogului, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia”, a replicat NATO, citată tot de o agenție rusă, Ria Novosti. Cotidianul portughez Jornal Económico consideră însă că „Consiliul NATO-Rusia, creat în urmă cu aproximativ două decenii pentru promovarea cooperării în zonele de securitate comune, e acum pus în discuție, după ce a fost «bombardat» de Moscova prin acțiuni considerate de NATO extrem de discutabile. Anexarea Crimeei în 2014 va fi fost apogeul fricțiunii – dar implicarea în Ucraina și sprijinul pentru dictatorul belarus au fost alte puncte de mare dezacord. De altfel, după episodul Crimeea Consiliul a fost practic dezactivat”. Portalul european EUobserver comentează că „manevra rușilor e parte a unui atac metodic împotriva multilateralismului occidental, inclusiv contra UE și a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. În acest caz, decizia Rusiei e menită a denigra importanța NATO cu scopul de a forța Berlinul, Madridul, Parisul și Roma să trateze mai degrabă direct cu Moscova, ceea ce i-ar facilita Rusiei diseminarea vrajbei în Europa”. (Andrei Suba, RADOR)/asuba/ilapadat
- Advertisement -
