Înaintea începerii Conferinței Națiunilor Unite privind schimbările climatice, COP26, la Glasgow, Summit-ul G20 de la Roma s-a încheiat cu acorduri în materie de fiscalitate, sănătate și schimbări climatice, consemnează Courrier International. Însă liderii celor mai mari 20 de economii ale lumii nu au reușit să cadă de acord asupra opririi propriilor centrale pe cărbune, deplânge Financial Times. Lipsa unui angajament de a elimina treptat utilizarea cărbunelui pe piață ar putea reflecta interesele Chinei și Indiei, doi utilizatori majori de combustibili fosili, explică The Washington Post. De fapt, participanții la G20 și-au luat puține angajamente concrete pentru a atinge obiectivul stabilit, notează The Guardian. Cotidianul britanic reține reacția Greenpeace la comunicatul final, descriindu-l drept „slab, lipsit de ambiție și viziune”. Țările G20 nu se vor duce cu mâna goală la conferința climatică de la Glasgow, dar angajamentele pe care le-au acceptat lasă organizațiile de mediu dezamăgite, crede Le Temps. Șefii de stat și de guvern reuniți la Glasgow au promovat mesajele politice pentru a lansa Conferința COP26, lăsând restul în seama negociatorilor, până pe 12 noiembrie, în speranța că vor reuși să ajungă la un acord, sub norii toamnei din Scoția, scrie Rai News. Avem nevoie de o campanie în stil militar pentru a desfășura forța trilioanelor necesare pentru a sprijini tranziția către o economie mai durabilă chiar și în țările sărace, începând cu investițiile puse la dispoziție de sectorul privat global, îndeamnă Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, citat de Rai News. Europa se angajează să fie primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume și să-și unească forțele cu partenerii săi pentru o acțiune mai ambițioasă pentru climă, iar cursa globală pentru emisii zero nete până la jumătatea secolului a început, a afirmat, la rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter, reține Rai News. Trebuie să trecem de la cuvinte la acțiuni reale, nu mai este timp pentru speranțe, obiective sau aspirații, ci pentru angajamente și termene-limită concrete spre schimbare, atenționează premierul britanic Boris Johnson, citat de Ansa. Regatul Unit oferă un exemplu și pune pe masă 12,6 miliarde de lire sterline în următorii cinci ani, pentru a ajuta la tranziția către o economie globală durabilă, pentru a reduce emisiile de carbon, pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a anunțat prim-ministrul Boris Johnson, Regatul Unit fiind prima țară din lume care a stabilit prin lege angajamentul față de obiectivul de emisii zero până în 2050, cu o reducere de 68% deja pentru 2030, completează Ansa. Pe marginea deschiderii lucrărilor de la Glasgow, presa britanică a relatat că, în prezent, există 49 de țări care s-au angajat să reducă emisiile nocive la limita de 1,5, până în 2050, în timp ce alte 40 au făcut cunoscut că doresc să se apropie mai mult de acest termen limită. Totuși, potrivit BBC, China, India și Rusia rămân legate ca dată de referință de 2060.
Revenind la ecourile reuniunii G20, The Wall Street Journal notează că, în afara problemelor legate de climă, liderii au încercat să lase deoparte disputele geopolitice, având în vedere că economiile lor de-abia încep să depășească pandemia de Covid-19. În același timp, Statele Unite și Uniunea Europeană au ajuns la un acord vizând reducerea taxelor vamale impuse de SUA asupra importurilor de oțel și de aluminiu, liderii G20 dându-și totodată acceptul pentru parafarea unui acord legat de o taxă minimă globală la nivelul corporațiilor, menționează ziarul american. A provoca Rusia și China la o competiție privind cine poate produce cele mai multe instrumente pentru adaptabilitatea – nu doar rezistența – globală este pentru SUA o modalitate de a-și recâștiga o oarecare statură de conducător moral pe scena internațională și de a concentra economia, precum și pe cele ale competitorilor, pe cele mai importante industrii ale viitorului, comentează The New York Times. Dacă noi, oamenii, nu ne dorim să fim doar un experiment ratat al biologiei, atunci energia fără emisii, transportul fără emisii, clădirile fără emisii și eficiente energetic și producția fără deșeuri vor fi – și trebuie să fie – într-adevăr următoarea mare industrie globală, concluzionează The New York Times.
Nivelul infectărilor cu noul coronavirus în Europa își continuă tendința de creștere, pentru a treia săptămână consecutiv, rămânând la cote ridicate, în timp ce prognozele pe termen scurt privind spitalizările și decesele se înrăutățesc, scrie Diario de Sevilla. Incidența în ultimele săptămâni a crescut cu 23%, 16 țări din Spațiul Economic European fiind într-o situație de mare sau foarte mare îngrijorare, potrivit raportului publicat de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). Letonia se află în fruntea listei, urmată de Estonia și Lituania, unde, împreună cu Bulgaria, situația este mai proastă. În alte 12 țări – printre care Belgia, Germania, Grecia, Ungaria, Țările de Jos și România – situația este îngrijorătoare, subliniază ziarul spaniol. Spitalele din Germania ajută din nou la îngrijirea bolnavilor de coronavirus în stare foarte gravă din alte ţări, autorităţile din Renania de Nord-Vestfalia primind pacienţi Covid din România, scrie Suddeutsche Zeitung. Ținând cont de situaţia acută a epidemiei, Comisia Europeană a trimis deja în ţara sud-est-europeană medici şi echipament medical, adaugă ziarul german. Ezitarea populației în a se vaccina în sud-estul Europei izvorăște din trecutul marcat de regimurile autoritare, iar neîncrederea în guverne are rădăcini adânci în regiune și consecințe dezastruoase pe timp de pandemie, conchide The New Statesman. În plus, Organizația Mondială a Sănătății se teme de un nou val de cazuri de coronavirus în emisfera nordică, odată cu venirea frigului, atenționează 20Minutos. În același timp, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat, în articolul său intitulat ”Șase lecții ale unei pandemii”, publicat de ziarul Rossiiskaia Gazeta, că lumea se confruntă cu o criză alimentară legată de COVID-19. Medvedev a subliniat că, în general, criza lovește mai puternic țările cu un nivel avansat de globalizare, însă economiile dezvoltate au capacitatea de a-și reveni mult mai rapid, detaliază Russia Today.
RADOR – Cristina Zaharia
