La principalul spital din capitala României, morga a rămas fără spațiu pentru cei decedați în ultimele zile, iar în Bulgaria, medicii au suspendat operațiile de rutină pentru a putea face față valului în creștere de pacienți cu COVID-19. În capitala sârbă, la cimitir se lucrează acum cu o zi în plus pe săptămână pentru a putea fi îngropați toți morții care sosesc.
De două luni, un val persistent de infecții cu coronavirus s-a răspândit fără milă în mai multe țări din Europa Centrală și de Est, unde ratele de vaccinare sunt mult mai scăzute decât în alte părți de pe continent. Deși cadrele medicale au pledat pentru restricții dure sau chiar pentru perioade de carantină, liderii au lăsat virusul să se dezlănțuie fără piedici timp de săptămâni.
„Nu cred în măsuri. Nu cred în aceleași măsuri care existau înainte de vaccinuri”, a declarat prim-ministrul sârb Ana Brnabic luna trecută, în timp ce națiunea balcanică înregistra unul dintre cele mai grave recorduri de decese zilnice din cauza pandemiei. „De ce avem vaccinuri atunci?”
Un oficial al Organizației Mondiale a Sănătății a declarat în cursul acestei luni că Europa se află din nou în epicentrul pandemiei de coronavirus. În timp ce mai multe țări din Europa de Vest înregistrează creșteri ale numărului de infectări, cele care ajung să numere decese sunt națiunile din Est. România, Bulgaria și statele balcanice au înregistrat unele dintre cele mai mari rate de deces pe cap de locuitor din lume în prima săptămână a lunii noiembrie, potrivit OMS.
Experții spun că niște campanii de vaccinare improprii și sistemele de sănătate subfinanțate și prost gestionate au pregătit terenul pentru ultimele valuri, care au început să se amplifice pe măsură ce liderii s-au arătat ezitanți. Unii dintre ei acționează acum – dar mulți medici spun că le-a luat prea mult și încă tot nu fac suficient.
Multe guverne din regiune au în față alegeri în viitorul apropiat, iar asta, fără îndoială, îi face să fie reticenți în a forța oamenii să se vaccineze sau în a impune măsuri restrictive nepopulare chiar și în fostele state comuniste care odată efectuau vaccinări obligatorii fără ezitare sau în care liderii s-au grăbit să introducă măsuri de izolare încă din faza timpurie a pandemiei.
Dar eșecul politicienilor în a asculta mai repede apelurile comunității medicale a subminat probabil o încredere deja slabă în instituțiile din țările în care corupția este larg răspândită. Dezinformarea despre vaccinuri a găsit, de asemenea, un teren fertil pe fondul neîncrederii mai ample în autoritate.
Acest lucru a făcut ca țările să treacă șchiopătând prin cel mai recent val, beneficiind de puțină protecție în rândul populației. În timp ce în întreaga lume statele s-au luptat cu rezistența la vaccinuri, multe țări din Europa Centrală și de Est au rate deosebit de scăzute pentru o regiune în care aprovizionarea nu este o problemă. Bulgaria și România, ambele membre ale Uniunii Europene, au vaccinat complet aproximativ 23%, respectiv 35% din populația lor. Bosnia și Herțegovina are doar 21% din populație vaccinată complet.
Vorbind despre răspunsul lent al României, medicul și statisticianul în sănătate Octavian Jurma și-a descris țara ca un „exemplu de manual” al „consecințelor tragice produse de o acaparare politică a răspunsului la pandemie”.
Liderii politici au introdus, în cele din urmă, în această lună restricții, cerând persoanelor care nu au certificat COVID – care să ateste vaccinarea, recuperarea după boală sau un test negativ – să rămână acasă de la ora 22:00. până la 5 a.m. Numărul infectărilor a scăzut ușor de atunci, dar spitalele rămân copleșite.
La unul dintre cele mai importante spitale din București, trupurile celor care au murit de COVID-19 erau aliniate în ultimele zile pe un hol pentru că nu mai erau locuri la morgă. O parte dintr-o sală de așteptare a fost transformată într-o secție de urgență, prin amplasarea unei perdele de plastic.
În Serbia, unele spitale sunt atât de copleșite încât se ocupă doar de pacienții cu virus – lăsându-i pe medici să arate cu degetul spre Brnabic, al cărui guvern se confruntă cu alegeri în aprilie.
„De când Brnabic a spus că nu crede în măsuri, aproximativ 900 de oameni au murit”, a declarat Slavica Plavsic, specialist în boli pulmonare, la postul de televiziune N1 pe 21 octombrie. Prim-ministrul sârb a respins această critică, spunând joi că este mândră de răspunsul guvernului său.
Între timp, autoritățile de la cimitirul din Belgrad spun că acum au în medie 65 de înmormântări pe zi, comparativ cu între 35 și 40 înainte de pandemie. Groparii îngroapă acum oamenii și duminica – ceea ce de obicei nu făceau – pentru a face față solicitărilor.
În Ungaria vecină, au fost luate puține măsuri restrictive. Asemenea Serbiei, guvernul Ungariei spune că ar prefera să se bazeze pe vaccinări. Cu aproape 60% dintre populație complet vaccinată, țara stă mai bine decât majoritatea celorlalte din regiune – dar asta lasă încă neprotejată o mare parte a populației.
La începutul acestei luni, Guvernul Ungariei a ordonat purtarea măștilor în transportul public și a permis angajatorilor privați să impună vaccinarea pentru personalul lor.
Dar Gyula Kincses, președintele Camerei Medicilor din Ungaria, a spus că este „prea puțin, prea târziu” și a recomandat ca măștile să fie obligatorii în toate spațiile interioare.
Într-un interviu recent la un post de radio, prim-ministrul Viktor Orban, al cărui partid populist se va confrunta cu alegeri în primăvara anului viitor, a spus că vaccinarea obligatorie „ ar depăși limitele a ceea ce vor accepta maghiarii”, chiar dacă a recunoscut că noile restricții nu ar putea decât să încetinească, și nu să oprească, răspândirea virusului.
Spitalele din Bulgaria, țară care are, la rândul ei, o rată scăzută de vaccinare, au fost forțate să suspende temporar toate operațiile care nu erau de urgență, astfel încât mai mulți medici să poată trata afluxul de pacienți cu COVID-19.
„Politicienii se gândesc acum doar la alegeri, însă inevitabil va fi un lockdown, dar în circumstanțe tragice”, a declarat Ivan Martinov, cardiolog-șef la principalul spital de urgență din Sofia, pentru postul național de radio. Duminică au loc alegeri parlamentare.
Creșterea numărului de infectări pare să fi fost un semnal de alarmă într-o oarecare măsură în Croația, care a asistat la cozi neobișnuit de mari de oameni care așteptau la vaccinare în ultimele zile.
Autoritățile au declarat miercuri că peste 15.000 de persoane au primit prima doză cu o zi în urmă – un salt semnificativ după ce vaccinările fuseseră aproape sistate în această țară adriatică de 4,2 milioane.
Croația și vecina sa Slovenia au introdus, de asemenea, certificate COVID în ultimele săptămâni.
Dar organizațiile medicale din Slovenia au avertizat că sistemul de sănătate al acestei țări alpine este încă pe punctul de a colapsa. Acestea au făcut un apel urgent la oameni să facă tot posibilul pentru a evita să solicite îngrijiri urgente în următoarele luni.
„Sunt accidente de circulație, accidente de muncă, alte infecții”, spune, oftând, Bojana Baovic, șeful Camerei Medicale din Slovenia. „Aceasta este o situație alarmantă căreia îi putem face față doar printr-o solidaritate maximă.”
https://apnews.com/article/coronavirus-pandemic-bulgaria-romania-europe-eastern-europe-dacced0323ee03638eb80e757f200fde
ASSOCIATED PRESS (SUA), 14 noiembrie 2021
Traducerea: Carolina Ciulu
