”O nouă coaliție de guvernământ a depus jurământul în fața președintelui României, care vorbește despre încheierea crizei”, titrează Associated Press, detaliind că noul guvern a primit un vot covârșitor de aprobare din partea Parlamentului. ”România obține un al zecelea prim-ministru în ultimii zece ani”, constată Bloomberg, remarcând că înregistrarea unui număr mare de decese din cauza pandemiei de coronavirus și creșterea prețurilor la energie au determinat principalele partide ale țării, aflate în relație de rivalitate, să îngroape securea războiului și să pună capăt crizei politice. Magyar Nemzet notează că în discursul rostit în Parlament, noul premier Nicolae Ciucă a evidenţiat, între altele, că „guvernul său este menit să servească stabilităţii şi dezvoltării pe care le aşteaptă cetăţenii” și că ”în această situaţie partidele din coaliţie şi-au lăsat deoparte supărările personale și contradicţiile lor politice şi s-au concentrat asupra a ceea ce le apropie”. Agenția Reuters preia avertismentul unor comentatori politici care sunt de părere că, în ciuda unei majorități parlamentare confortabile, coaliția între dreapta și stânga s-ar putea găsi pe un drum accidentat în lunile următoare din cauza viziunilor diferite pe diverse teme, cum ar fi reforma sistemului judiciar. Deocamdată, coaliția a fost de acord să mențină neschimbată cota de impozit pe venit și pe profit și a decis să majoreze pensiile cu 10% anul viitor, împreună cu alte măsuri sociale, inclusiv creșterea alocațiilor pentru copii, mai notează Reuters. ”Cu această guvernare transversală, se schimbă complet paradigma care a dominat politica românească în ultimii cinci ani, marcată de războiul total dintre centru-dreapta și PSD. Noua hartă politică lasă drept principal partid de opoziție alianța centristă USR PLUS, care le-a reproșat foștilor săi parteneri din PNL că și-au trădat crezul „reformist” prin aducerea PSD la guvernare”, comentează și agenția spaniolă EFE.
Și Germania se pregătește pentru un guvern de coaliție care, potrivit La Razon, are ca prioritate combaterea pandemiei și a schimbărilor climatice. După o lună de negocieri, social-democrații din SPD, ecologiștii din Partidul Verzilor și liberalii din FDP au totul pregătit pentru a începe epoca post-Merkel, probabil începând cu 6 decembrie, prin instaurarea primului guvern tripartit din istoria federală. Viitorul premier Olaf Scholz a dat asigurări că noul Executiv „nu va căuta cel mai mic numitor comun, ci politici de mare impact”, mai scrie cotidianul spaniol. ”Germania lui Olaf Scholz, ambiţioasă şi inedită”, titrează Le Temps, observând că pe baza programului de guvernare sunt preconizate investiții masive în surse regenerabile de energie care să poată acoperi în următorii zece ani 80% din necesarul țării. În materie de politică externă este de așteptat să existe continuitate printr-un angajament european marcant și un atașament profund față de relația transatlantică, mai notează cotidianul elvețian. De altfel, Washingtonul anticipează deja o relație „incredibil de strânsă” cu noul guvern german, exprimându-și speranța că vor lucra împreună pentru revitalizarea parteneriatului transatlantic, consolidarea cooperării cu aliații din cadrul NATO și reînnoirea unor relații ambițioase între Statele Unite și Uniunea Europeană, remarcă Le Figaro.
În Turcia, moneda națională, lira, încearcă să-și revină după prăbușirea la minime istorice marți, însă furia cetățenilor continuă să se intensifice, constată cotidianul elen To Vima. O scădere cu 43% de la începutul acestui an a valorii lirei în raport cu dolarul a dus la o reducere dramatică a puterii de cumpărare. Produsele de import se scumpesc chiar și de la o oră la alta, generând panică în rândul cumpărătorilor care golesc rafturile magazinelor, pentru a-și face stocuri de teama inflației galopante, explică ziarul elen. Prăbușirea lirei a dus la proteste pe străzile mai multor orașe din țară și a generat furie pe rețelele de socializare, care potrivit publicației online Turkish Minute, sunt atent monitorizate de poliția turcă. Un comunicat al Direcției Generale pentru Securitate de la Ankara anunță deja investigarea a 271 de conturi social media din cauza postărilor care îndeamnă la proteste. ”Nu capitulăm în fața dolarului”, titrează cotidianul proguvernamental Sabah, vorbind despre speculatori care se joacă cu cursul valutar pentru a-i face rău Turciei și susținând totodată că economia turcă se poate descurca pe cont propriu. În replică, publicația BirGün, o voce discordantă față de presa controlată de stat de la Ankara, îl numește pe Erdogan un ”Nero turc”, care dă foc la tot în calea sa, distrugând țara din cauza obsesiilor sale personale și a teoriilor economice nerealizabile. Ideea este împărtășită și de Süddeutsche Zeitung, care consideră că Erdogan aruncă Turcia în prăpastie.
Cotidianul italian La Repubblica a marcat joi Ziua Internațională împotriva violenței asupra femeilor prin povestea unei românce stabilite în Italia în 2007 care a reușit să se despartă de soțul violent, dar a luat inițiativa de a-l denunța la poliție abia după ce fiica sa a reclamat o tentativă de abuz din partea tatălui. „Pentru mine o palmă era normală, în copilărie mi-am salvat mama” este mărturisirea româncei redată încă din titlu de ziarul italian. ”Femeile victime ale violenței trebuie protejate de societate” este îndemnul lansat de Papa Francisc care, potrivit agenției Ansa, a condamnat ”diferitele forme de maltratare pe care le îndură multe femei” ca fiind ”o lașitate și o degradare pentru bărbați și pentru întreaga umanitate”.
Carolina Ciulu, RADOR
