Evoluția pandemiei și a crizei din Ucraina continuă să acapareze atenția presei internaționale, care insistă însă să revină și asupra scandalului Pegasus.
În Europa continuă relaxarea restricțiilor pandemice în diverse țări, cel mai nou caz fiind al Poloniei, transmite postul ucrainean RBC. Guvernul de la Varșovia, considerând că „avem de-a face cu începutul sfârşitului pandemiei” după reducerea numărului de infecții, a anunțat o serie de relaxări vizând în special durata și obligația izolării pentru diverse categorii de persoane, dar și reluarea cursurilor în școli. Pentru 9 februarie, autorităţile poloneze raportaseră 46.872 de cazuri noi şi 310 decese. Deși rata infectărilor se menține la cote ridicate în Bulgaria, în capitala Sofia s-au anunțat relaxări semnificative, conform publicației Darik. Astfel, de astăzi barurile de noapte pot funcționa fără restricții temporale, iar de luni copiii vor reveni la școală și pacienții fără Covid-19 vor fi primiți iarăși în spitale. Rusia a înregistrat joi un nou record absolut de infectări într-o zi, puțin sub 200.000, și a raportat 701 decese, transmite agenția Ria-Novosti. Conform autorităților 55% din noile cazuri sunt asimptomatice. Între timp, mișcările de protest împotriva interdicțiilor pandemice continuă să se răspândească. „Mii de opozanţi ai certificatului de vaccinare au anunţat că vor «să meargă spre Paris» în «convoaie ale libertăţii», inspiraţi de camionagii canadieni care blochează centrul capitalei Ottawa de două săptămâni. Mai multe convoaie au plecat deja de miercuri de la Nisa, Bayonne şi Perpignan, iar unii cer să se meargă apoi la Bruxelles, pentru o «convergenţă europeană» programată luni”, scrie cotidianul francez Le Monde. Poliţia din Paris a dat „consemn de fermitate” pentru a asigura respectarea deciziei de interdicţie. „Convoiul libertăţii” anunţat pentru luni la Bruxelles va avea interdicţie de acces în capitala belgiană şi europeană, avertizează La Libre Belgique. Poliţia federală va controla la frontieră autovehiculele care vin să manifesteze în Belgia. Cotidianul britanic The Telegraph îl acuză pe premierul canadian „autoritar” Trudeau de un „asalt irațional asupra libertății”, întrucât, „la fel ca Jacinda Ardern [premierul Noii Zeelande], conducătorul «liberal» al Canadei a abandonat principii fundamentale ale democrației”. „Justin Trudeau a acuzat ieri «Convoiul Libertății» care a paralizat Ottawa că „încearcă să impună o blocadă economiei noastre, democrației noastre și vieții de zi cu zi a concetățenilor noștri.” „Ironia face”, comentează Telegraph, „că numeroșii opozanți ai premierului canadian îl pot acuza că măsurile lui pandemice draconice fac fix același lucru”. Revista americană The Atlantic explică faptul că „disponibilitatea vaccinurilor a transformat peisajul moral al pandemiei”, eliminând legitimitatea restricțiilor dure. Cum majoritatea copleșitoare a deceselor se constată la nevaccinați, „vaccinurile au modificat natura responsabilității noastre colective – odată ce indivizii au la dispoziție instrumente pentru a se proteja, iar rata deceselor le cei care s-au folosit de precauțiile disponibile a scăzut drastic, obligația morală a unui individ de a-și perturba propria viață pentru a influența rata mortalității se diminuează proporțional. Cu mijloace farmaceutice extrem de eficiente la dispoziție, pe care doar unii sunt dispuși să le folosească, Covid-19 rămâne o tragedie, dar încetează a mai fi o urgență”.
În plină criză diplomatică cu Occidentul, Rusia s-a apucat să „desfăşoare cele mai ample exerciţii militare de la terminarea războiului rece”, informează BBC. „Joi e prima zi a exerciţiilor militare terestre din Belarus, de asemenea şi în Marea Azov şi Marea Neagră, toate desfăşurate foarte aproape de Ucraina. Armata ucraineană își desfășoară concomitent propriile exerciții militare.” Cu toate acestea, președintele ucrainean Volodimir Zelenski rămâne în continuare calm, declarând joi, citat de RBC, că „acumularea de trupe în apropierea granițelor e o presiune psihologică din partea vecinilor noștri. Nu vedem nimic nou în asta. În ce priveşte riscurile, există din 2014 și nu au dispărut”. Agenția Ria-Novosti relatează și despre un alt tip de presiune: „liderul comunist Ghennadi Ziuganov a declarat joi că proiectul de rezoluţie privind recunoașterea independenţei celor două republici Doneţk şi Luhansk va fi examinat săptămâna viitoare de parlamentul Rusiei”. Cotidianul american The Wall Street Journal publică un editorial semnat de premierul britanic Boris Johnson și intitulat „Regatul Unit e alături de aliații săi din Europa Centrală”. Johnson apreciază că „orice țară are dreptul să nu i se dicteze politica externă și alianțele «cu arma la tâmplă»” și promite că „nu ne vom «târgui» fără să ținem cont de aliații noștri din centrul Europei. Nu vom trata statele aflate în inima continentului ca pe niște pioni care pot fi ocoliți sau sacrificați”. Ziarul britanic The Financial Times semnalează că „la Washington și în unele capitale europene, mulți se tem că toată această combinație de sancțiuni iminente, mobilizări de trupe pe teritoriile aliaților est-europeni, ajutor acordat Ucrainei și eforturi diplomatice cu Rusia nu a dat rezultate concrete”. Le Monde titrează, din contră, că „speranța detensionării se profilează după schimburi diplomatice intense”. „Președinția franceză a salutat faptul că turneul lui Emmanuel Macron la Moscova, Kiev și Berlin și-a atins «obiectivul» făcând posibil «progresul» către calmarea situației.” O analiză a revistei americane Foreign Affairs consideră însă că „naveta diplomatică” practicată de Macron nu are rezultatul scontat. „Nerăbdarea lui Macron, îndrăzneala și pornirea consecventă de a-și fructifica la maxim șansele s-ar putea să-l coste – atât pe el cât și tot continentul.” Săptămânalul britanic The Economist apreciază că în sfârșit cancelarul german Olaf Scholz „s-a trezit”, hotărându-se să scape din împresurarea criticilor printr-o ofensivă diplomatică. Totuși, vizitându-l pe Joe Biden la Washington el a evitat fie și să pronunțe măcar „Nord Stream 2” în public. Poziția lui este însă „conformă cu preferințele germanilor”, din care două treimi nu vor să se trimită arme Ucrainei. Alte majorități nu vor o confruntare cu Rusia și susțin Nord Stream 2 „sau cel puțin îl vor izolat de scandalurile diplomatice”. Publicația turcă Sabah se mândrește cu prestația diplomatică a țării sale: „Liderii europeni sunt în criză, aleargă de colo-colo, dar nu sunt bine primiţi niciunde. Să nu pară laudă, dar acelaşi Putin va vizita luna viitoare întâi China, apoi Turcia. Şi tot Peskov spunea: «Dacă partenerii noştri turci pot influenţa Kievul şi SUA pentru a fi aplicat acordul respectiv, vom accepta cu plăcere». Şi când spunem noua ordine mondială şi rolul Turciei în această ordine, la acest lucru ne referim.” Ziarul rus Nezavisimaia Gazeta se concentrează pe vulnerabilitatea economică a Moscovei: „Dacă Europa va reduce importul de gaze rusești, va fi pur și simplu imposibil de compensat această lovitură economică, deși în interiorul țării se menține o imensă cerere nesatisfăcută pentru același gaz. Milioane de cetățeni ruși își încălzesc chiar acum locuințele cu lemne. În țară există chiar și cazane comunale pe lemne. Aceasta este realitatea modelului economic rusesc, care e orientat spre exportul de materii prime și pe limitarea veniturilor populației”.
Cotidianul britanic The Guardian scrie că Parlamentul European (PE) e pe cale să lanseze o anchetă „atipică” privind scandalul de spionaj Pegasus, întrucât există deja probe că guvernele din Ungaria și Polonia și-au spionat opozanții cu acest program spyware. „Inițiativa e cea mai semnificativă apărută până acum la Bruxelles de când un grup de organizații de presă, inclusiv Guardian, a dezvăluit că Pegasus e folosit împotriva jurnaliștilor, activiștilor și politicienilor din numeroase țări de pe întregul glob, inclusiv din Europa.” Înființarea comitetului de anchetă va fi decisă săptămâna viitoare, precizează portalul EUobserver. Inițiativa aparține grupului liberal din PE, Renew Europe. „Spionarea opozanților guvernului și manipularea campaniilor electorale sunt cele mai grave atacuri posibile împotriva democrației europene”, a explicat o reprezentantă a acestuia. Ziaristul ungar Szabolcs Panyi, victimă a spionajului cu Pegasus, a declarat în PE că mai există și alte țări în UE care folosesc programul. Cotidianul american The Washington Post relatează despre scandalul Pegasus din India, unde două două grupări de hackeri au plantat probe false în calculatorul unui activist pentru drepturile omului, Rona Wilson, pe baza cărora acesta a fost arestat și e încarcerat de patru ani în așteptarea procesului. Dacă în decembrie Amnesty International a găsit urmele Pegasus pe telefonul lui Wilson, alți experți americani au reușit acum să facă legătura între hackerii care au plantat probele și atacuri cibernetice contra unor ținte militare din Pakistan și China, cei mai mari adversari externi ai guvernului indian. Însă cele mai aprinse controverse privitoare la Pegasus le regăsim acum în Israel, țara din care provine. Ynet News comentează că „oricine va fi împins poliția să utilizeze agresiunea cibernetică pentru a lupta cu infracțiuni, dintre care unele nici nu există, înțelege importanța acestor instrumente, dar probabil a uitat că poliția există doar pentru a ne proteja, nu pentru a lupta cu inamici imaginari”. Jerusalem Post atrage atenția că „întreaga dezbatere despre cum trebuie definit Pegasus în legislație și când poate sau nu să fie folosit e cu totul pe dinafara subiectului”, întrucât „poliția nu trebuie să aibă voie să folosească instrumente antitero împotriva suspecților”. A-i permite acest lucru poliției echivalează cu „a-i permite să folosească bombe cu dispersie în loc de bastoane”. În fine, tot Jerusalem Post comentează că „acuzația de spargere a telefoanelor unor cetățeni nevinovați arată că am ajuns pe buza unui abis orwellian. Fiindcă, pentru ca niște funcționari neștiutori să spioneze cetățeni privați în absența unui mandat judiciar și a unor suspiciuni penale, e nevoie nu numai de tupeul, îngâmfarea și falimentul moral al făptașilor, ci și de descompunerea instituțională a angajatorului lor”. (Andrei Suba, RADOR)/asuba
