„Forțele ruse se regrupează după ce au încercat să ocupe Kievul”, titrează New York Times, notând totodată că Rusia ar intenționa să împartă Ucraina în două, consolidându-și dominația în estul și sudul țării. Ar fi vorba despre un „scenariu de tip Coreea”, avertizează șeful principalului Serviciu de informații din Ucraina, generalul Kirilo Budanov, citat de Ukrinform. Potrivit lui Budanov, invadatorii ruși vor încerca să „unifice” teritoriile ocupate într-un singură entitate cvasi-statală, care se va opune Ucrainei independente. „După ce a eșuat în apropiere de Kiev și după ce i-a fost imposibil să dea jos guvernul central al Ucrainei, Putin își schimbă direcțiile principale ale operațiunilor, concentrându-se pe sudul și estul țării”, a explicat Budanov într-o postare pe Facebook, preluată de Ukrinform. Le Monde consideră că anunțul Moscovei de a se concentra asupra obiectivului principal: eliberarea Donbasului ar putea însemna o agravare a situației din estul Ucrainei și mai ales din jurul orașului Mariupol, un port strategic aflat sub asalt de la sfârșitul lunii februarie.
Strategia inițială a Rusiei în Ucraina a eșuat, iar armata sa trebuie acum să decidă ce va face în continuare, este de părere Phillips O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea Saint Andrews din Scoția, atrăgând atenția că mulți observatori străini s-au înșelat când au presupus că superioritatea militară rusă va prevala, notează BBC.
Între timp, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cere din nou comunității internaționale să-i trimită armament greu, subliniind că „totul este pentru libertate, nu numai în Ucraina, ci pentru libertate în Europa”, notează The Guardian. „În cazul în care partenerii Ucrainei nu ajută cu avioane şi tancuri, deşi au această posibilitate, atunci persistă un risc major ca armata rusă să nu constituie doar un pericol cauzat de rachete pentru teritoriile vecinilor noştri – Polonia, Slovacia, Ungaria, România şi statele baltice -, ci şi o ameninţare directă generală”, a scris Zelenski pe pagina sa oficială, preluată de Süddeutsche Zeitung.
Putin nu poate câștiga acest război, un război „neprovocat și ilogic”, dă asigurări adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, citat de Portland Press Herald. Într-un interviu acordat agenției Associated Press, fostul ministru român de externe a adăugat că NATO se va vedea „silită să ia măsurile necesare” în eventualitatea unui atac chimic sau nuclear, o declarație care survine după comentariile amenințătoare ale unor oficiali de la Moscova, care nu au exclus o asemenea eventualitate, mai notează Portland Press Herald. „NATO desfășoară mai multe trupe, avioane și portavioane pentru a descuraja Rusia”, titrează Defence Journal, detaliind că liderii NATO au convenit să reseteze descurajarea și apărarea pe termen lung, pentru a face față unei noi realități de securitate. Astfel, Alianța va avea substanțial mai multe forțe terestre, în special pe flancul de est, pentru o reacție mai rapidă, cu mai multe echipamente și provizii prepoziționate. În aer vor fi desfășurate mai multe avioane și va fi consolidată apărarea integrată aeriană și antirachetă, iar pe mare vor exista grupuri de luptă, submarine și un număr semnificativ de nave de luptă în mod constant, la care se adaugă și o consolidare a apărării cibernetice. Tot Defence Journal mai notează că „avioanele britanice își unesc eforturile pentru a securiza spațiul aerian românesc”, detaliind că 4 avioane Typhoon se alătură misiunii de poliție aeriană a NATO pentru regiunea Mării Negre, în vederea descurajării agresiunii ruse.
„Nici să nu vă gândiți să invadați un singur inch din teritoriul unui stat NATO”, a fost avertismentul lansat la adresa Rusiei de președintele american Joe Biden în cursul vizitei efectuate în Polonia, notează Washington Post, comentând că Biden a pronunțat o „condamnare puternică și extrem de personală” a președintelui rus Vladimir Putin, numindu-l „măcelar” și exclamând: „Pentru Dumnezeu, acest om nu mai poate rămâne la putere”. A fost o „escaladare dramatică a retoricii”, conchide Washington Post, explicând că imediat Casa Albă s-a văzut nevoită să clarifice că nu a fost vorba despre un îndemn la răsturnarea guvernului de la Moscova. „Nu Biden, ci rușii trebuie să decidă cine va fi la putere în Rusia”, a fost reacția promptă a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția Tass. South China Morning Post remarcă „furia Rusiei din cauza comentariilor lui Biden cu privire la viitorul „măcelarului” Putin”, iar Politico observă că aceste câteva cuvinte rostite la finalul călătoriei în Polonia riscă să dărâme echilibrul atent pe care Biden a încercat din greu să-l mențină, și anume, să-l condamne pe Putin fără să-l provoace. The Guardian scrie că Marea Britanie se distanțează de declarația lui Biden cum că „Putin nu mai poate rămâne la putere”, iar președintele francez Emmanuel Macron a avertizat împotriva utilizării unui limbaj inflamant într-o situație deja volatilă, în timp ce Kremlinul susține că „insultele personale” subminează și mai mult relațiile dintre SUA și Rusia.
Eforturile României de a-i ajuta pe refugiații ucraineni sunt subliniate într-o corespondență CNN de la București. Deși la început refugiații doreau să meargă spre alte țări, acum ei încep să rămână în România, unde li se asigură toate serviciile – de la cursuri de limbă, la asistenţă medicală, educaţie, locuri de muncă, cazare pe termen lung, relatează corespondentul CNN. Tot CNN transmite că fundația Mercy Chefs din Statele Unite a venit în România, unde pregătește mâncare nu numai pentru refugiați, ci și pentru cei rămași în Ucraina. Despre experiența lor în România, cei de la Mercy Chefs au numai cuvinte de laudă: „Românii sunt nişte oameni extraordinari, incredibili de ospitalieri”, după cum a declarat pentru CNN Gary LeBlanc, fondatorul şi directorul general al ONG-ului. Și fiul lui Ozzy Osbourne, Jack, s-a deplasat în România pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni, după cum transmite pagina web dedicată muzicii rock Blabbermouth. „Săptămâna trecută, m-am întors dintr-o călătorie la frontiera româno-ucraineană, care mi-a deschis ochii. /…/Am văzut umanitatea în cele mai dramatice momente ale sale, dar și în momentele cele mai bune. În perioada în care m-am aflat la frontieră, am văzut valuri întregi de refugiați, mai ales femei și copii, fugind din țara lor cu speranța că vor ajunge în siguranță. Teama și nesiguranța au fost sentimentele cel mai flagrant ilustrate. Frontiera română era organizată și plină de ajutoare”, a scris Jack Osbourne pe Instagram. (Carolina Ciulu)/cciulu/atataru
