Breviar economic, 13 octombrie – selecţiuni

de Victor Ionescu
de Victor Ionescu

Zona euro riscă să intre în recesiune, iar SUA se chinuie cu o relansare mediocră, avertizează laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz. El a apreciat că dacă Europa ar intra în recesiune cel mai probabil aceasta va fi una relativ minoră, însă o stagnare persistentă ar putea pune zona unică în pericol pentru un deceniu pierdut. Stiglitz, profesor de economie la Universitatea Columbia, susţine că austeritatea este remediul greşit pentru repararea economiei zonei euro.
Referitor la economia americană, Stiglitz s-a declarat îngrijorat de performanţele mediocre înregistrate de aceasta , mai ales având în vedere veştile pozitive venite din sectorul gazelor naturale şi din sectorul high-tech. În plus, aprecierea dolarului ar constitui un dezavantaj pentru exportatori.

***

În acest an China va detrona SUA din rangul de primă putere economică a lumii, arată datele preliminare anunţate de FMI la intrunirea sa anuală de la Washington. Mai exact PIB-ul chinez va ajunge la  17.632 miliarde de dolari şi-l va depăşi pe cel al SUA (17.416 miliarde).
Creşterea puterii economice a Chinei va continua la un ritm fără egal în lumea industrializată, 7,4% în 2014, arată FMI.

***

Ministrul german al economiei, Sigmar Gabriel, a afirmat că, din cauza conjuncturii nefavorabile din Europa, creşterea germană va rămâne sub estimări. El urmează să prezinte la 14 oct.previziunile actualizate ale guvernului german. Cu 72 de ore în urmă cele patru mari institute germane de analiză economică au revizuit în scădere previziunile comune ale creşterii care se situează la 1,3% pentru 2014 şi 1,2% pentru 2015. În aprilie guvernul anunţase o creştere de 1,8 % în 2014 şi de 2% în 2015.

***

România, Polonia şi Bulgaria şi-au mărit importurile de armament, în special din SUA, relatează portalul de informaţii militare DefenseWorld.net. Arme în valoare de 2 miliarde de dolari au fost livrate sau comandate în ultimele luni, ceea ce face ca piaţa est-europeană să fie una dintre pieţele de armament care au crescut cel mai rapid în lume.
Bulgaria a anunţat la 8 octombrie că armata sa va înceta să folosească trei duzini de avioane de luptă şi bombardiere fabricate în Rusia pentru a-şi reafirma independenţa faţă de Moscova. Armata va prezenta, în termen de 6 luni, o listă de avioane noi pentru a înlocui 15 aparate MiG-29, şase avioane de luptă MiG-21 şi 14 bombardiere Su-25.

***

Dacă toate resursele subsolului său ar fi exploatate, Kosovo ar putea obţine beneficii în valoare de 7,6 miliarde de euro în 25 de ani şi ar putea crea 20.000 de locuri de muncă. Acestea sunt concluziile studiului efectuat de Strategia minelor din Kosovo pe perioada 2010-2015.
Documentul nu se interesează decât de resursele de lignit. Potrivit lui  Kosovo ar dispune de 12,5 miliarde tone de lignit, din care 8,6 miliarde direct exploatabile. Lignitul este resursa energetică cea mai importantă a ţării, furnizând  97% din energia electrică, subliniază raportul. Dukagjin şi Drenica sunt cele mai importante bazine, iar cele două mine sub cerul liber, Mirash şi Bardh, s-ar afla în faza finală de exploatare.
Raportul asupra strategiei minelor anunţă că prospecţiunile pentru petrol şi gaze vor începe în curând, datele actuale bazându-se pe cercetări efectuate în 1963.
În ceea ce priveşte metalele, principalele resurse sunt plumbul şi zincul. Numeroase mine sunt exploatate la ora actuală: Trepça, Stariterg, Badofc, Kisnica, Artanë (Novobërdo), Belobërdo şi Cernaci. Mina Artanë este cunoscută şi pentru aurul său.

***

Grupul petrolier rus Lukoil a început discuţiile cu o serie de bănci pentru un nou credit pre-export, acesta urmând să fie un test al apetitului băncilor pentru a acorda credite companiilor ruseşti, au apreciat unele surse bancare. Băncile au luat în considerare cererea Lukoil dar deocamdată nu este clar dacă vor acorda creditul având în vedere includerea Lukoil în ultima rundă de sancţiuni introduse de SUA şi UE împotriva unor oficiali ruşi şi a unor companii ruseşti.
Lukoil este prima companie privată inclusă în luna septembrie pe lista companiilor ruseşti vizate de sancţiunile occidentale.  Bancherii susţin că, deşi sancţiunile interzic furnizarea de anumite tehnologii, nu afectează şi finanţarea. În plus, unele bănci sunt interesate să acorde credite unei companii de top cum este Lukoil, cel mai mare producător de petrol independent din Rusia.
Ultima dată când Lukoil a ieşit pe pieţele financiare a fost în luna iulie când a semnat un credit punte de un miliard de dolari cu băncile americane Citigroup şi JP Morgan. Compania beneficiază de ratingul BBB minus la S&P, Baa2 la Moody’s şi BBB la Fitch.

***

România va beneficia în perioada 2014-2020 de 9 miliarde de euro din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Banii  vor fi alocaţi atât pentru exploataţii agricole, ferme zootehnice şi vegetale, cât şi pentru procesare, punându-se accent pe crearea lanţului scurt de aprovizionare, adică investiţii care să cuprindă atât ferme, cât şi depozite unde se colectează, sortează, procesează, astfel încât produsele să aibă o valoare adăugată mult mai ridicată şi evident să fie competitive pe alte pieţe.
Tot în cadrul acestui program există posibilităţi de finanţare pentru infrastructura de transport, infrastructura de apă potabilă şi ape uzate, dar şi de investiţii educaţionale, sociale, chiar şi în domeniul sănătăţii, adică dispensarele din mediul rural.
O alocare semnificativă, de circa 30% din suma totală, va fi îndreptată spre măsurile de agromediu şi climă, în vreme ce Grupurile de Acţiune Locală (GAL), care contribuie la dezvoltarea comunităţii, beneficiază de o alocare de 700 milioane euro.