Demonstraţia de protest organizată la Moscova după asasinarea opozantului Boris Nemţov ţine capul de afiş în presa internaţională. Atenţia ziarelor străine este îndreptată însă şi spre o altă zonă frământată, cea a Orientului Mijlociu.
Sub titlul „Asasinarea lui Nemţov nu face decât să sporească ura şi frica”, jurnalul Nezavisimaia Gazeta scrie că „în Rusia este extrem de periculos să te ocupi de anchete jurnalistice”, este totodată „extrem de periculos să demaşti o activitatea ilegală neonazistă”, iar acum „este sigur că şi să fii politician în opoziţie este un lucru extrem de periculos”. Fost vicepremier, „Nemţov a fost împuşcat chiar în centrul Moscovei, practic lângă zidurile Kremlinului”, mai evidenţiază cotidianul rus, cu concluzia că „în spatele unei asemenea insolenţe se ascunde, de regulă, impresia că autorii vor scăpa nepedepsiţi”, căci „în Rusia este greu de imaginat o anchetă independentă într-un asasinat politic”. „Cu numai trei ore înainte de a muri, Boris Nemţov a acordat postului de radio Eho Moskvî un amplu interviu”, relatează Gazeta Wyborcza, cu menţiunea că „în cursul discuţiei radiodifuzate l-a denunţat pe Putin ca fiind un ‘specialist în minciuni şi un mincinos patologic'”, cu referire la implicarea unor soldaţi ruşi în luptele din Ucraina. Despre această „crimă în umbra Kremlinului” scrie şi Financial Times, care face şi un bilanţ al „culturii violenţei politice” din Rusia. Nemţov, un „apărător încăpăţânat al valorilor democratice şi al drepturilor omului”, fusese „denunţat ca trădător de televiziunea de stat şi era demonizat pe reţelele de socializare” pentru că „lua cuvântul împotriva corupţiei din statul rus şi împotriva implicării Kremlinului în războiul din Ucraina”, punctează cotidianul londonez. Iar de peste Ocean, New York Times apreciază că „după asasinarea lui Boris Nemţov, Rusia este învăluită de teamă”. Cu explicaţia că „asasinatul ar putea deveni semnalul de revenire a violenţelor mortale printre mai marii elitelor de la Moscova şi a unui climat tot mai apăsător de teamă, pe scena politică rusească”, atenţionează cotidianul american. Ziarul francez Liberation consemnează că demonstraţia organizată la Moscova în semn de omagiu pentru politicianul disident au scos în stradă „între 20 şi 70 de mii de manifestanţi”. Lumea întreagă „a fost şocată de asasinara opozantului rus Boris Nemţov”, conchide Der Spiegel. Acelaşi cotidian german informează că „armata irakiană a lansat ofensiva împotriva Statului Islamic”. Mai multe ziare străine atenţionează între timp asupra pericolului care planează asupra patrimoniului arheologic din Irak şi Siria. „Leagăn al civilizaţiei, Mesopotamia din Antichitate a fost martora succesiunii mai multor imperii vaste, care au lăsat în urmă opere săpate în piatră”, scrie Le Figaro, iar Le Soir consideră că „acţiunile distructive ale jihadiştilor merg dincolo de religie”. „Pierduţi într-o lume în care nu-şi găsesc locul”, explică în continuare cotidianul belgian, „teroriştii vor să distrugă totul pentru a reîncepe de la zero conform legilor şi valorilor lor”. Într-un răspuns practic, „Muzeul naţional al Irakului îşi redeschide porţile după un deceniu”, anunţă Washington Post. De mai multe zile, presa americană scrie despre vizita premierului israelian şi discursul pe care acesta îl va susţine în faţa Congresului. În „cel mai important discurs al vieţii sale”, Benjamin Netanyahu „îi va cere socoteală lui Obama” în privinţa politicii faţă de Iran, citim în oficiosul de la Washington. „Netanyahu merge la Washington pentru ‘misiunea istorică’ de a garanta viitorul Israelului”, notează cotidianul Haaretz, care este chiar mai atent la campania pentru alegerile legislative ce vor avea loc peste două săptămâni în Israel. Premierul statului evreu „este gata să pledeze la Washington împotriva negocierilor privind programul nuclear al Republicii Islamice”, remarcă Le Monde, în vreme ce The Guardian se întreabă dacă „Netanyahu este pe cale să aţâţe un război împotriva Iranului?”. În orice caz, Le Figaro estimează că la Teheran „se va declanşa în curând un război de succesiune”, întrucât ghidul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, „ar fi atins de o maladie gravă”.
