”Este oficil, Finlanda a cerut să adere la NATO”, titrează La Libre Belgique, citându-l pe președintele finlandez, Sauli Niinistö, care a vorbit duminică despre ”o zi istorică” și ”începutul unei noi ere”. Suedia a anunțat, la rândul ei, că va urma exemplul Finlandei, iar premierul suedez va merge luni în parlament pentru a obține un sprijin larg în vederea depunerii cererii de aderare la NATO, scrie The Guardian. ”Prin invadarea Ucrainei, Vladimir Putin a revigorat Alianța Nord-Atlantică” este concluzia Le Monde. ”Faptul că cele două ţări scandinave au decis să facă pasul în 2022 după ce au refuzat să-l facă pe tot parcursul Războiului Rece, spune multe despre părerea pe care opinia publică din aceste țări, multă vreme reticentă faţă de aderarea la NATO, o are despre sistemul de putere rus și concentrarea sa în mâinile unui singur om, spre deosebire de epoca sovietică”, explică Le Monde. ”Rusia este furioasă că Finlanda se alătură NATO, dar nu poate face mare lucru”, constată Washington Post. Nici ”Turcia nu vede cu ochi buni aderarea Finlandei și Suediei la NATO”, observă Courrier International, însă, conform cotidianului turc Sabah, Ankara ”nu va închide ușa” celor două state nordice și se declară dispusă să negocieze.
În rest, summitul NATO desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute la Berlin, a fost marcat de încrederea Occidentului că Ucraina „poate câştiga” războiul contra Rusiei, după cum a susținut chiar secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, citat de Le Soir. Stoltenberg a explicat că „ofensiva majoră a Rusiei în Donbas este într-un punct mort”, iar războiul nu se desfăşoară cum a prevăzut Moscova.
Între timp, ”războiul din Ucraina s-a transformat și într-o criză alimentară globală”, constată Euronews, detaliind concluziile reuniunii miniștrilor de externe din grupul celor mai industrializate șapte țări ale lumii, reuniți de asemenea în Germania, la sfârșitul săptămânii trecute. ”Invazia rusă în Ucraina și efectele în lanț asupra piețelor materiilor prime alimentare riscă să înfometeze lumea” au avertizat miniștrii G7, care au criticat în același timp decizia Indiei de a interzice exporturile de grâu, notează Il Fatto Quotidiano. Găsirea unei soluții la „războiul cerealelor” a devenit o prioritate, constată cotidianul italian, citând-o pe ministra germană de externe, Annalena Baerbock, care a explicat că, pentru a ocoli blocada impusă de Rusia asupra exportului de grâu ucrainean pe cale navală, se studiază posibilitatea transportării acestuia cu trenul către porturile baltice. Până acum, o parte din cerealele ucrainene destinate exportului a fost transportată cu trenul, în principal prin România, ”dar s-a creat un blocaj, pentru că Ucraina și România au ecartamente feroviare diferite”, ”ceea ce a exclus transportul pe scară largă prin România”, a explicat Baerbock.
”În sudul Moldovei, un domeniu viticol în apropierea războiului din Ucraina” este titlul reportajului dedicat de Le Monde cramei Purcari, care situată la o ”răscruce strategică” cu Transnistria și Ucraina ”trăiește cu războiul în prag”. În prima zi a invaziei ruse, domeniul de 320 de hectare, specializat în vinuri din soiuri de struguri renumite, s-a trezit în mijlocul furtunii, când mii de ucraineni, fugind de bombardamente, au trecut granița, căutând mai întâi refugiu la această cramă. Le Monde scrie și despre costurile economice pe care războiul le are asupra acestei companii viticole. ”Listate la Bursa de Valori din România, acțiunile domeniului au scăzut, iar activitatea sa, care este în principal orientată spre export, suferă de blocarea accesului la Marea Neagră, pe unde au trecut până acum transporturile sale către China, Japonia și Coreea de Sud. Vânzările în Ucraina și Belarus, care reprezentau 5% din cifra de afaceri, au încetat”, detaliază Le Monde. Totuși directorul companiei, Eugen Comendant, se declară optimist, considerând că riscul unei prelungiri a conflictului se îndepărtează. Forțele rusești nu mai avansează, iar sosirea succesivă a mai multor lideri europeni în Moldova îl liniștește, mai scrie Le Monde.
”Ucraina a câștigat Eurovision Song Contest 2022”, titrează agenția italiană ANSA, comentând că Trupa Kalush, cu melodia „Stefania”, și-a îndeplinit cele două obiective stabilite: să triumfe la Eurovision și să mențină atenția asupra țării sale. În fața celor 200 de milioane de spectatori, trupa ucraineană – considerată favorită – a făcut să se audă vocea unei națiuni torturate, mai scrie ANSA. Ucraina va face tot posibilul să găzduiască ediţia de anul viitor la Mariupol, după ce oraşul va fi eliberat de sub ocupaţia rusă, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de agenția RBC. Tot RBC scrie și că trenul care face legătura între oraşul ucrainean Ivano-Frankivsk, regiunea de origine a trupei Kalush, şi capitala Kiev a primit oficial numele „Stefania Express” după numele piesei care a câștigat concursul Eurovision și care este un cântec dedicat mamei solistului. Victoria Ucrainei a fost aplaudată de liderii din întreaga lume, după cum remarcă Washington Post, dar, ca în fiecare an, concursul nu a fost lipsit de controverse. ”România, nemulțumită că votul său pentru Moldova a fost atribuit Ucrainei”, titrează 20 Minutes, comentând: ”Premiul Eurovision a fost decis foarte politic anul acesta, cu o primă controversă în dezbatere: votul juriului din România nu fost luat în considerare. Televiziunea publică română (TVR) a explicat că votul său în favoarea Moldovei a fost „înlocuit” sâmbătă, în finala Eurovision, cu un „vot calculat în mod netransparent”, mai explică publicația franceză. De asemenea, România a regretat că „regulile au fost schimbate în timpul jocului”, prezentatorul acesteia nefiind „autorizat” să intervină în direct ca majoritatea celorlalte ţări pentru a comunica votul juriului din ţara sa. În replică, Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), organizatoarea concursului, vorbește despre ”anumite modele de vot neregulamentare identificate în rezultatele votului din șase țări”, fără a indica însă și țările vizate, dar dând asigurări că „EBU ia foarte în serios orice presupusă încercare de a manipula votul la Eurovision”, mai notează 20Minutes. Totuși, cotidianul francez conchide că ”Ucraina a câștigat competiția din Italia înaintea Regatului Unit și a Spaniei, grație voturilor telespectatorilor care au votat grupul din țara invadată de trupele rusești”. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu
