FRANKFURTER RUNDSCHAU (Germania), 16 mai 2022 – În presa europeană nu se găsesc aproape deloc relatări despre ospitalitatea şi activitatea politică a românilor. De asemenea nici în Germania, unde până la sfârşitul lunii aprilie au fost primiţi 610.100 refugiaţi ucraineni, nu se vorbeşte decât puţin despre acţiunile deosebite ale României. Presa pare să subaprecieze importanţa strategică şi politică a acestei țări care este din 2004 membră NATO şi din 2007 face parte din UE.
Ucraina şi România împart o graniţă comună lungă de 601 kilometri. Ambele state şi-au rezolvat definitiv conflictele lor legate de graniţa maritimă abia în 2009, la Curtea internaţională de la Haga. La vremea respectivă discuţiile erau legate de apartenenţa Insulei Şerpilor, contestată puternic în zilele noastre. În această zonă se presupune că sub fundul mării ar exista rezerve de gaz metan şi ţiţei faţă de care ambele state manifestă interes. Curtea a decis ca Insula Şerpilor să aparţină Ucrainei, dar România să poată folosi rezervele de gaz şi ţiţei în condiţiile în care respectă distanţa de 12 mile marine din jurul insulei, considerând-o drept zonă economică ucraineană.
De la invazia Rusiei în Ucraina, la 24 februarie 2022, conflictul militar are loc în imediata apropiere a României – Insula Şerpilor care are o importanţă strategică deosebită se află la 45 de Km de litoralul românesc. Rusia vrea să-şi extindă prezenţa pe Insula Şerpilor, deoarece ar putea obţine astfel avantaje strategice care i-ar permite să controleze regiunea de coastă din sud şi implicit portul cel mai important rămas, Odesa. Însă o dronă turcească blochează succesul lui Putin pe Insula Şerpilor.
Porturile de la Marea Neagră constituie principalele locuri pentru exportul de cereale. Prin intermediul acestor porturi cerealele din Ucraina ajung în Orientul Apropiat şi în Africa de Nord.
Ucraina este considerată făcând parte dintre cei mai importanţi exportatori de cereale din toată lumea. În 2021 încasările din domeniul agricol au însemnat peste 40% din câştigul total al Ucrainei obţinut din export. Pentru a facilita un procent minim necesar din export, România ajută Ucraina permiţând ca exportul de cereale să se desfăşoare prin intermediul portului românesc Constanţa de la Marea Neagră.
În timp ce ţări ca Estonia şi Polonia au procedat mai dur la livrarea de arme, ajutând Ucraina în mod decisiv din punct de vedere militar, România a manifestat o atitudine mai reţinută. Livrările pentru războiul din Ucraina conţineau materiale mai puţin importante, cum ar fi căşti şi veste de protecţie. Conform propriilor declaraţii, guvernul de la Bucureşti a donat Ucrainei 2.000 de căşti balistice şi 2.000 de veste antiglonţ în valoare de două milioane de euro. La 11 mai s-a decis livrarea către Ucraina a unor materiale de protecţie şi de supraveghere, inclusiv echipament împotriva riscurilor de natură chimică, biologică, radiologică şi nucleară.
„În momentul de faţă România nu livrează arme către Ucraina. Dimpotrivă, cred că am gestionat foarte bine problema refugiaţilor şi am ajutat în mod consecvent Republica Moldova” – a declarat în cadrul unei conferinţe de presă de la sfârşitul lunii aprilie Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.
Rusia acuză mereu România că transportă peste graniţă armament în Ucraina. Ministerul român al Apărării respinge afirmaţiile privind livrările de arme şi muniţii în Ucraina. „Aceste învinuiri constituie o deturnare crasă a realităţii” – afirmau angajaţii ministerului. De la sfârşitul lunii aprilie se dezbate în România o modificare legislativă care ar putea permite şi juridic livrările de arme către Ucraina.
(Autor: Aleksandra Fedorska)
Traducerea: Imola Stănescu/istanesc/cciulu
