În locul sprijinului financiar de la Uniunea Europeană, Budapesta a fost nevoită să împrumute de la piaţa de capital în condiţii mult mai dezavantajoase. Încă vin bani de la investitori, dar preţul este piperat – a comentat măsura guvernului cotidianul Népszava.
Întrucât planul de reconstrucţie şi rezilienţă al Ungariei încă nu a fost aprobat de Comisia Europeană, guvernul maghiar a apelat la credite externe. Deşi ministrul de finanţe, Varga Mihály, a salutat decizia executivului, piaţa nu a reacţionat bine la noua acţiune de îndatorare a ţării – scria ziarul, azi, în ediţia sa electronică. Iniţial, s-a dorit emiterea titlurilor de stat în valoare de 4,5 miliarde de euro, dar până la urmă guvernul a fost nevoit să reducă suma la 3,5 miliarde de euro şi nici aceasta nu a putut-o plasa în condiţii bune.
Din analiza făcută de Erste Bank, rezultă că dobânzile calculate la 10 ani sunt în jur de 5,8% şi 4,5%, ceea ce înseamnă un preţ semnificativ mai mare pentru credite decât media europeană sau americană. De exemplu, titlurile cu denominare în dolari arată că Ungaria este la acelaşi nivel cu Brazilia şi nu atinge nivelul Mexicului. Cu alte cuvinte, puterea UE nu se reflectă în nivelul dobânzii cu care Ungaria a obţinut creditele.
Dobânzile mari arată incertitudinea în privinţa banilor europeni, în schimb guvernul a construit un buget, ca şi cum nu ar avea nicio problemă. Între timp, însă, economia se dezintegrează, deficitul comercial a atins un nivel record, iar inflaţia pare scăpată de sub control. Aceste fenomene duc la devalorizarea monedei naţionale, ceea ce are un efect negativ asupra economiei şi va duce la necesitatea majorării dobânzilor. Toate acestea sugerează că spirala îndatorării nu va duce la un sfârşit frumos – trag concluzia analiştii Erste Bank, citați de Népszava.
Székely Ervin, RADOR
