Deloc surprinzător, războiul Rusiei din Ucraina continuă să rămână pe prima pagină a ziarelor străine. Dar, la nivel european, atenția presei se concentrează asupra unui eveniment important pentru Marea Britanie, cu eventuale consecințe și asupra scenei politice la nivel european, și nu numai: alegerea noului președinte al Partidului Conservator din Marea Britanie, cel care, automat, va deveni și premierul țării, înlocuindu-l pe atât de controversatul Boris Johnson.
Să începem însă cu Ucraina:
“Putin extinde acordarea cetățeniei ruse la nivelul întregii Ucraine”, titrează cotidianul american The Washington Post. Ziarul amintește că, “până nu demult, numai localnicii din Donețk și Luhansk, cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, precum și cei din Zaporojia și Herson, din sudul țării, aflate în bună parte sub control rusesc, puteau beneficia în acest sens de o procedură simplificată”. Oarecum ciudat pare faptul că, potrivit ziarului moscovit Pravda, “decretul va fi pus în aplicare în conformitate cu Articolul 14 dintr-o lege a Federației Ruse datând din 31 mai, 2002”.
Dar tot în Pravda, o declarație a fostului șef al forțelor aeriene rusești, Vladimir Șamanov, ar trebui să provoace îngrijorare. “Este greșit să te limitezi doar la Donbas. Dacă nu rezolvi acum problema denazificării și demilitarizării Ucrainei, atunci ea se va extinde pe viitor. Următorul oraș de importanță strategică este Odesa”, a subliniat Șamanov.
Altminteri, în privința crizei din Ucraina, eventuale tratative ar mai putea exista. Ziarul moscovit Kommersant, pomenește viitoare discuții între președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său turc, Recep Tayyip Erdoğan, întâlnirea părând să fie confirmată de Kremlin. Dar, în privința președintelui turc, o altă veste pare optimistă, iar informația este transmisă de Hürriyet, una dintre cele mai importante publicații din Turcia: “Pentru prima oară după mai mulți ani, președintele Erdoğan a discutat la telefon cu premierul armean Nikol Pașinian, cei doi politicieni încercând să pună astfel capăt unor decenii întregi de disensiuni”.
Să ne întoarcem însă și spre vestul Europei, unde, după cum este cunoscut, plecarea premierului Boris Johnson din fruntea guvernului britanic dezvăluie o luptă crâncenă pentru putere, cu numeroși participanți. Potrivit estimărilor din presa britanică, la președinția Partidului Conservator candidează 11 politicieni, dar învingătorul ar fi greu de precizat.
“Luni, unul dintre candidați, ministrul de finanțe Nadhin Zahawi, a promis că, dacă va deveni premier, va reduce cheltuielile guvernului. El a mai promis că, dacă va fi ales, la nivelul PIB-ului întregii țări, taxele vorr scădea de la an la an”, informează The Guardian. Același ziar britanic explică pe larg cine candidează, ce promite fiecare candidat și cine îi susține. Ziarul subliniază că “printre candidați, se numără atât conservatori cunoscuți, cât și mai puțin cunoscuți”, după care conchide: “Dacă aveți amețeli după drama psihologică din ultimele zile, să știți că nu sunteți singurii”. “Margaret Thatcher n-ar fi redus taxele acum”, titrează conservatorul The Times, parcă răspunzând declarațiilor ministrului de finanțe, pomenite de noi mai devreme. Cât despre Carrie, soția fostului premier Boris Johnson, ea ar fi declarat că, “la reședința din Downng Street, s-a simțit ca într-o închisoare și s-a angajat ca, pe viitor, să stea departe de scena politică”, după cum relevă ziarul britanic The Telegraph. Referindu-se la evenimentele din Marea Britanie, ziarul italian La Stampa are însă o perspectivă mai optimistă. Printr-o aluzie la războiul din Ucraina, ziarul estimează că “a fi demis în vremuri de război e o dovadă de democrație: numai tiranii nu pot fi scoși la pensie”.(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)
