Războiul din Ucraina, cu implicațiile sale asupra securității energetice și alimentare la nivel global, reține în mod prioritar atenția presei internaționale. În Ucraina, „toate semnele arată că invazia rusă intră într-o fază critică atât în ceea ce privește durata, cât și propagarea conflictului”, scrie publicația de limbă greacă Efimerida Ton Synrakton. „Loviturile asupra zonei litorale controlate de Ucraina se intensifică și totul indică pregătiri pentru o ofensivă majoră a Rusiei cu scopul de a bloca accesul Kievului la mare”. În contextul crizei energetice și alimentare, pentru UE, „prioritatea o reprezintă de pe acum dificultățile și presiunea cu care se va confrunta Bătrânul Continent iarna care vine, cea mai grea de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1945”, comentează publicația greacă.
După o creștere accentuată a prețului gazului rusesc, piața europeană se destinde și începe chiar să înregistreze o scădere a prețului, după ce livrările prin conducta Nord Stream s-au stabilizat, chiar dacă la un nivel mult mai scăzut decât are nevoie economia europeană, notează Bloomberg. În schimb, eforturile Europei de a-și asigura resurse din afara Rusiei au dus la o creștere a prețului gazului natural lichefiat. Potrivit S&P Global, care urmărește indicii bursieri, cotația LNG a crescut cu 15% din martie.
În contextul în care războiul din Ucraina ridică probleme serioase referitoare la asigurarea resurselor agricole, Uniunea Europeană se confruntă cu încă o provocare în acest domeniu, având de combătut utilizarea extinsă a pesticidelor, scrie EUobserver. UE „trebuie să taxeze pesticidele” pentru a le restrânge folosirea, atrage atenția un raport realizat recent de asociația nonprofit pentru drepturile consumatorilor Foodwatch. „Agricultura europeană este împotmolită într-o dependență permanentă de pesticide iar măsurile UE au hibe majore, astfel încât nu pot produce foarte necesara reducere a folosirii pesticidelor. Toate tentativele anterioare de reducere a folosirii pesticidelor în UE au eșuat, cu excepția Danemarcei, unde guvernul a reușit să reducă în ultimii ani utilizarea pesticidelor grație unor instrumente politice precum taxa pe pesticide, arată autorii raportului, care indică drept soluție taxarea pesticidelor”, mai arată EUobserver.
Turcia, care a mediat recent un acord între Ucraina și Rusia privind deblocarea exportului de cereale ucrainene, anunță o întâlnire la nivel înalt între președinții Erdoğan și Putin, care va avea loc pe 5 august la Soci. Ziarul turcesc Sabah scrie că printre subiectele care ar urma să fie discutate se află Siria, războiul din Ucraina și exportul de cereale din această țară dar menționează și faptul că presa și experți din Rusia vorbesc despre interesul crescut al Moscovei față de dronele turcești Bayraktar, utilizate cu succes de armata ucraineană. Sabah reia declarația unui cadru didactic la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova, care spune că dacă s-ar materializa achiziția de drone turcești, acest lucru ar fi „cireașa de pe tort”.
Cursa dintre Vest și Rusia se intensifică și pe continentul african, remarcă presa internațională, care reține vizitele făcute dincolo de Mediterana de președintele francez și de ministrul rus de Externe. După cum menționează publicația spaniolă ABC, „în timpul turneului său în mai multe țări din Africa de Vest, Camerun, Benin și Guineea-Bissau, Emmanuel Macron a insistat și a denunțat gravitatea amenințătoare a prezenței tot mai mari a Rusiei în inima continentului african, care coincide cu apariția unor noi rute ale terorismului islamic, estimând că noile provocări ale insecurității militare și alimentare afectează întreaga Europă. În opinia președintelui francez, viitorul securității militare și alimentare în Europa depinde, în mare măsură, de rezistența și lupta împotriva instalării Rusiei și Chinei în fostele colonii europene”. Iar Le Point amintește că președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia că este „una dintre ultimele puteri imperiale coloniale” după ce a lansat „un război teritorial” în Ucraina. În schimb, În Etiopia, Serghei Lavrov i-a invitat pe africani să nu susţină o lume condusă de occidentali – transmite Le Monde. Ministrul rus al afacerilor externe a lansat un apel, la Addis-Abeba, ţărilor în curs de dezvoltare să nu susţină o lume condusă de Statele Unite, avertizându-le că „ar putea fi următoarele care să sufere de pe urma mâniei americane”.
Între timp, economia SUA înregistrează o contractare pentru al doilea trimestru consecutiv, alimentând temerile privind o posibilă intrare în recesiune înainte de alegerile intermediare atât de importante din noiembrie, comentează BBC. Date guvernamentale arată că PIB-ul s-a redus cu o rată anuală de 0,9%, după o scădere încă şi mai mare înregistrată în primele trei luni ale anului. Preţurile pentru o serie de produse de bază cresc în cel mai accelerat ritm după 1981. Confruntat cu o încredere a publicului din ce în ce mai mică, preşedintele Biden încearcă să demonstreze că situaţia nu este atât de gravă precum pare. La începutul lunii acesteia, el le-a spus jurnaliştilor că economia nu va intra în recesiune, punctând că rata şomajului se menţine la numai 3,6% şi că angajările continuă. Oponenţii săi republicani l-au acuzat de redefinire a termenului de „recesiune” şi au spus că acest tertip nu va diminua suferinţele poporului american.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
