Principalele subiecte urmărite de presa internațională sunt evoluțiile legate de succesiunea la coroana britanică, războiul din Ucraina și securitatea energetică.
În timp ce Marea Britanie își ia rămas bun de la regina Elisabeta a II-a, funeraliile continuă după un calendar atent pus la punct, despre care relatează și The Washington Post. Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale Reginei Elisabeta a II-a a fost transferat de la castelul Balmoral, unde regina a murit joi, la vârsta de 96 de ani, la Edinburgh. În capitala Scoției, trupul neînsufleţit al Elisabetei a II-a a fost depus la Palatul Holyroodhouse, reşedinţa oficială a monarhului britanic din Scoţia. Apoi, sicriul va ajunge la catedrala St. Giles, iar marţi seară va fi transportat cu avionul la Londra. Miercuri, sicriul va fi purtat într-o procesiune la Palatul Westminster, unde va rămâne timp de patru zile, până în dimineața serviciului funerar.
Sub titlul „Regina care a ținut unit regatul”, ziarul spaniol El Periodico publică un editorial în care vorbește despre moștenirea politică pe care defuncta regină Elisabeta a II-a i-a transmis-o fiului său Charles, devenit rege într-o ceremonie organizată vineri. „Elisabeta a II-a dispare într-un moment în care regatul ei trăiește unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa recentă de la căderea Imperiului Britanic. Oricât de mult istoria britanică este paradigma monarhiilor constituționale și, în consecință, rolul monarhului este de a menține neutralitatea politică, există o preocupare logică de a ști dacă succesorul său, regele Charles al III-lea, va fi capabil să mențină aceste virtuți pentru care Elisabeta a II-a a ieșit atât de mult în evidență. Charles al III-lea a fost încoronat în circumstanțe dificile, cu o țară profund divizată, care trăiește o criză economică și socială profundă după părăsirea Uniunii Europene și în care construirea figurii simbolice a monarhului trebuie să înceapă de la zero.
În cursul unor ceremonii organizate la sfârșit de săptămână, noul rege al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Charles al III-lea, a fost recunoscut ca monarh și în Noua Zeelandă, Australia și Canada. După cum informează Euronews, regele Charles al III-lea a fost proclamat oficial suveran al Noii Zeelande, în cadrul unei ceremonii la Wellington. Prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern, a adus un omagiu Reginei Elisabeta și a amintit de legătura puternică a lui Charles cu Noua Zeelandă. În Canada, guvernatoarea generală Mary Simon, reprezentanta monarhului britanic în această ţară, s-a întâlnit sâmbătă la Ottawa cu premierul Justin Trudeau pentru a semna proclamaţia prin care este recunoscut Charles al III-lea. O ceremonie similară a avut loc și la Canberra, în Australia, unde premierul Anthony Albanese a declarat într-o emisiune televizată că „amână pentru alte vremuri discuția despre viitorul țării, dacă ar trebui să rămână monarhie sau să devină republică. Nu este momentul acum”, a spus premierul Albanese.
În vârstă de 82 de ani, regina Margrethe a II-a a Danemarcei este noul decan de vârstă al monarhilor europeni, aflăm din Le Monde. Verișoara îndepărtată a defunctei regine Elisabeta a II-a a devenit cel mai bătrân monarh și șef de stat din Europa. Anul acesta, ea își sărbătorește jubileul de aur: cincizeci de ani petrecuți pe tronul Danemarcei.
„Naționaliștii ruși sunt furioşi după eșecul uimitor din Ucraina”, scrie Reuters cu referire la contraofensiva lansată de forțele Kievului în estul și sudul țării. „Naționaliștii ruși au cerut ca președintele Vladimir Putin să facă schimbări imediate pentru a asigura victoria finală în războiul din Ucraina, la o zi după ce armata rusă a fost forțată să-şi abandoneze principalul bastion din nord-estul Ucrainei. Căderea rapidă a oraşului Izium din provincia Harkiv a fost cea mai mare înfrângere militară a Rusiei de când trupele sale au fost forțate să îşi întrerupă atacul împotriva ucrainene Kiev, în luna martie. Generalul Valeri Zaluzhnyi, comandantul şef al forţelor armate ale Ucrainei, a declarat că militarii ucraineni au ajuns la aproximativ 50 de kilometri de granița cu Rusia, în nordul orașului Harkov. “Forțele ucrainene au înaintat la nord de la Harkiv până la 30 de mile de granița cu Rusia și, de asemenea, fac presiuni spre sud și est în aceeași regiune”, a declarat comandantul șef al forțelor armate al Ucrainei, generalul Valeri Zaluzhnyi. “Trupele ucrainene au recucerit luna aceasta peste 3.000 km pătrați de teritoriu”, a scris el pe aplicația de mesagerie Telegram, adăugând: „Ucraina continuă să elibereze teritoriile ocupate de Rusia”.
O linie de alimentare de siguranță cu electricitate a fost restabilită la centrala Zaporijjia, pentru a putea răci reactoarele, scrie Ukrainska Pravda. Anterior, în cursul zilei de duminică, alimentarea fusese complet oprită, din motive de siguranţă, anunța Energoatom, agenția de stat responsabilă de centrală. „Operațiunile centralei nucleare Zaporijjia din Ucraina, aflată sub controlul trupelor ruse, au fost complet oprite duminică dimineața ca măsură de siguranță, preciza Energoatom, după ce agenția a deconectat și unitatea de alimentare cu numărul 6 de la rețea. Într-o convorbire telefonică avută cu președintele Franței, şeful statului rus, Vladimir Putin, a acuzat Ucraina că „derulează cu regularitate atacuri” asupra centralei nuclearo-electrice Zaporijjia. Citat de TASS, președintele Putin a susținut că „atacurile, asupra depozitelor de deșeurilor radioactive, pot avea consecințe catastrofale”. Președintele rus a adăugat că „este necesar să fie exercitată o influență asupra autorităților de la Kiev pentru ca atacurile asupra centralei să înceteze imediat”.
Pe fondul creșterii galopante a prețurilor le energie, europenii se orientează către variante alternative de cazare, optând să își petreacă iarna în Turcia. Potrivit publicației turcești Hürriyet, confruntați cu perspectiva unei ierni dificile din cauza crizei energetice, europenii încep să rezerve camere de hotel, apartamente, ba chiar case în Turcia pentru perioada iernii. Temându-se că situația se va înrăutăți în lunile următoare, pe perioada iernii, europenii caută soluții iar unii dintre ei își fac planuri de a se muta temporar în Turcia pentru a reduce cheltuielile cu energia. Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia și țările scandinave sunt principalele piețe pe radarul industriei turismului în această iarnă, fiind deja înregistrate așa-numitele „early bookings”.
Putin și Xi salută intrarea Iranului în clubul împotriva „dictatorilor” occidentali, titrează The Sunday Times din Marea Britanie. În această săptămână, liderii autoritari din arena mondială, printre care președintele Putin al Rusiei și președintele Xi al Chinei, se vor întâlni în Asia Centrală pentru reuniunea anuală a unei obscure organizații care, începând din anul 1996, atunci când a fost înființată, a atras puțină atenție pe plan mondial. Situația e însă pe cale să se schimbe, întrucât Organizația de Cooperarea Shanghai e hotărâtă să facă un pas îndrăzneț. În cadrul unui eveniment care va irita cu siguranță Washingtonul, organizația conferă Iranului calitatea de membru, țara fiind considerată în America drept un stat care susține terorismul. Cu ani în urmă, aderarea Teheranului a fost blocată de China de teamă că acest lucru ar pune-o în relații proaste cu SUA. Totuși, mai recent, relațiile dintre Washington și Beijing s-au deteriorat într-o asemenea măsură, încât „s-ar putea ca Beijingul să creadă că nu mai are nimic de pierdut”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
