Purtând culorile drapelului ucrainean, albastru și galben, în cel de-al treilea discurs al său despe Starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, în faţa Parlamentului European reunit în plen la Strasbourg, o viziune a locului Europei pe scena lumii, scrie Politico. „Niciodată până acum acest Parlament nu a dezbătut Starea Uniunii noastre cu un război alături, dezlănțuit pe pământ european”, a subliniat ea, precizând că acum este vorba despre autocrație împotriva democrației, citează publicația de la Bruxelles. A expus apoi angajamente specifice, detalii despre taxele discutate anterior pentru a strânge miliarde de la companiile energetice, planuri pentru o nouă Bancă Europeană a Hidrogenului, o nouă legislație a UE privind materiile prime esențiale, toate menite să îndepărteze Europa de dependența de alte țări, pentru a-și consolida resursele proprii, detaliază Politico și conchide: discursul din acest an despre Starea Uniunii poate fi considerat ca având cea mai mare anvergură în ceea ce privește definirea locului Europei în lume și celebrarea istoriei acesteia ca punct de sprijin pentru democrație. UE va începe „o reformă completă şi în profunzime” a pieţei electricităţii, a confirmat miercuri Ursula von der Leyen, vorbind despre plafonarea profiturilor suplimentare ale producătorilor de electricitate pe bază de energii regenerabile şi energie nucleară, măsură care ar putea aduce 140 de miliarde de euro statelor din UE, adaugă France24. Cum poate UE să transforme dependența energetică dintr-o responsabilitate economică într-o oportunitate politică? întreabă Estonian World și răspunde: Căutarea de noi surse de energie va ajuta Uniunea Europeană să-și extindă puterea soft, cea a diplomației, către alte țări și să creeze noi alianțe politice; dacă UE dorește să devină într-adevăr relevantă pe scena mondială, trebuie să profite de această șansă și să transforme acest război energetic în favoarea sa.
În același timp, miniștrii de externe și miniștrii apărării din Spania și Portugalia s-au întâlnit la Lisabona, pentru a discuta despre războiul din Ucraina, conexiunile energetice din Europa, NATO și situația din Sahel, ca și despre proiectul gazoductului Midcat, care se numără printre soluțiile iberice pentru a face față șantajului energetic practicat de Vladimir Putin, informează Cadena Ser. Ministrul de externe portughez, João Gomes Cravinho, și cel spaniol, José Manuel Albares, și ministrul portughez al apărării, Helena Carreiras, și cel spaniol, Margarita Robles, care se pregătesc pentru summitul lor din octombrie, au subliniat că țările lor trebuie să-și consolideze conducerea solidă și profundă în Uniunea Europeană, completează Cadena Ser.
Între timp, cancelarul german Olaf Scholz a discutat telefonic cu președintele rus Vladimir Putin, căruia i-a solicitat să caute o soluție diplomatică la războiul din Ucraina, anunță agenția germană de știri DPA. Scholz l-a îndemnat pe Putin să faciliteze încetarea focului în Ucraina și i-a cerut să retragă trupele ruse din Ucraina, să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a țării, reține publicația spaniolă Cope. La rândul său, președintele rus a pus pe masă securitatea centralei nucleare de la Zaporojia și s-a referit la situația energetică din Europa, profitând de ocazie pentru a transmite că reducerea aprovizionării prin Nord Stream 1 este, în opinia sa, rezultatul sancțiunilor împotriva Rusiei, detaliază Cope. Ucraina devine rapid pentru Putin un fel de Waterloo, titrează Newsweek. Dacă războiul din Ucraina se termină urât pentu Rusia, așa cum lasă să se întrevadă ultimele evenimente, și dacă ucrainenii, așa cum ar fi de așteptat, vor continua să fie sprijiniți de Occident și vor refuza să negocieze cu Putin, în marile orașe din Rusia vor fi proteste masive și, în cele din urmă, rezultatul ar putea fi o schimbare a guvernului rus, opinează Newsweek. Înfrângerea inevitabilă a Rusiei, criza economică profundă și pierderea statutului de mare putere din cauza unei țări pe care Kremlinul nici măcar n-o recunoaște vor fi teren fertil pentru extremiști, iar situația va fi de două ori mai gravă dacă, în cazul prăbușirii regimului lui Putin, va izbucni o luptă privind calea pe care ar trebui s-o apuce Rusia, avertizează Foreign Policy. Dacă naționaliștii pro-război aflați în căutare de țapi ispășitori sunt unica opoziție care a mai rămas în Rusia, atunci întreaga lume ar putea fi pe cale să pășească pe un drum sumbru și primejdios, prezice revista americană.
Între timp, la deschiderea celei de-a 77-a Adunări Generale a Națiunilor Unite, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a îndemnat la solidaritate și cooperare, pentru a face față provocărilor multiple ale unei lumi în pericol, care este amenințată de conflicte, de schimbările climatice, de un sistem financiar care dezamăgește țările în curs de dezvoltare, de sărăcie, inegalități, foamete, diviziuni și neîncredere, notează La Libre Belgique. „Abordarea acestor provocări necesită solidaritate perpetuă”, „cooperare” și „făurire de consens și de soluții”, a insistat Guterres, citat de ziarul belgian.
În Elveția, Le Temps publică datele unei analize cerute de administrația Biden serviciilor americane de informaţii, care afirmă că Moscova a finanţat partide sau candidaţi în peste 20 de ţări, din 2014, pentru a încerca să influenţeze alegerile din acele state, între care sunt menționate Albania, Bosnia, Madagascar sau Ecuador. În Europa, scrie Le Temps, Moscova a utilizat contracte fictive şi companii-paravan pentru a finanţa partide politice, în vreme ce companiile publice ruseşti au trimis fonduri până în America Centrală, Asia, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, potrivit Washingtonului. Această nouă evaluare nu a analizat ingerinţa rusească în politica americană, menționează ziarul elvețian, dar serviciile de informaţii americane au acuzat deja Rusia că s-a amestecat în alegerile din SUA în 2016, în special folosind reţelele de socializare, pentru a-l susţine pe Donald Trump. Totodată, Le Temps precizează că acuzaţiile americane privind ingerința electorală sunt adesea primite cu ironii de către oficialii ruşi, care acuză, la rândul lor, un sprijin al serviciilor de informaţii ale SUA pentru lovituri de stat în Iran sau în Chile.
(Cristina Zaharia)/czaharia/ilapadat
