Presa internațională este concentrată asupra momentului în care Rusia va anunța anexarea formală a celor patru regiuni ocupate de trupele sale în Ucraina, organizând vineri, potrivit The Moscow Times, o ceremonie grandioasă la Moscova, în cadrul căreia Vladimir Putin va ține un discurs ”major”. The Economist subliniază că este vorba despre cea mai mare anexare forțată de teritorii din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, fiind vorba de aproximativ 15% din suprafața totală a Ucrainei. ”O escaladare periculoasă”, ”fără nicio valoare juridică” este avertismentul transmis lui Putin de secretarul general al ONU, António Guterres, citat de The Guardian, în timp ce, potrivit Reuters, Statele Unite și țările aliate pregătesc un nou set de sancțiuni. ”De ce mărește Putin miza prin acest joc al anexărilor?” se întreabă Al Jazeera. Răspunsul vine de la un deputat rus din partea partidului de guvernământ care consideră că în acest fel se transmite semnalul că Rusia nu are nicio intenție de a da înapoi de la obiectivele sale politice și militare în Ucraina, în ciuda recentelor eșecuri. ”În fața unei presiuni externe, Putin de obicei mărește miza, în loc să fac un pas în spate sau să ofere concesii”, subliniază deputatul Konstantin Zatulin, citat de Al Jazeera. The Time consideră că anexarea teritoriilor ucrainene este un ”semn de slăbiciune militară”. ”Extinzând teritoriile pe care Rusia se consideră obligată să le apere, Putin pariază că lumea îl va vedea drept un lider care nu mai are nimic de pierdut – și cu care, prin urmare, e mai bine să nu te pui. Însă riscul este ca el să fie văzut drept cineva care a pierdut deja”, conchide The Time. Oleksi Arestovici, consilierul președintelui ucrainean, anticipează pentru revista germană Bild că războiul se va sfârși până în vara lui 2023, considerând mobilizarea parțială decretată de Kremlin drept o strategie fără succes. „Mă aştept să văd 100.000 de recruţi ruşi, într-o primă etapă. Cred că mulţi dintre ei vor muri. Nu au decât puşti ruginite şi nu au medicamente. Nu au primit nicio pregătire. Unii dintre ei sunt recrutaţi şi ajung pe front cinci zile mai târziu. Este îngrozitor”, explică Arestovici.
În Uniunea Europeană, miniștrii energiei se întâlnesc vineri pentru a discuta modalitățile de reducere a prețurilor la energie și de a proteja cetățenii și industria de facturile în creștere, notează EuObserver, constatând că în ciuda măsurilor propuse,”piesa lipsă a puzzle-ului este modalitatea prin care se poate face față creșterii prețului la gaze”. Deși un număr tot mai mare de state cer o plafonare, impunerea unui anumit preț pentru o marfă ce se tranzacționează la nivel global este un demers extrem de dificil, iar punctele de vedere asupra celui mai bun mod prin care se poate face acest lucru rămân diferite, detaliază EuObserver. Pe de altă parte, criza energetică ar putea afecta și telecomunicațiile, avertizează Reuters, explicând că producerea unor pene de curent pe timpul iernii ar putea duce la imposibilitatea de a accesa telefoanele mobile din întreaga Europă, în condițiile în care multe țări nu au suficiente sisteme de backup pentru a face față unor întreruperi de curent pe scară largă. Efectele sociale și economice continuă să fie resimțite pe plan european. În Franța, joi, a fost prima zi de grevă și mobilizare a angajaților din mai multe sectoare pentru creșterea salariilor și împotriva reformei pensiilor promovată de președintele Macron. ”A munci mai mult pentru a câștiga mai puțin nu este sustenabil” titrează Le Monde, citând unul din sloganurile afișate în cadrul celor peste 200 de manifestații organizate în întreaga Franță. Germania, la rândul ei, înregistrează cea mai mare rată a inflației din ultimii 70 de ani, constată Financial Times. Guvernul de la Berlin promite un pachet de 200 de miliarde de euro pentru a-i ajuta pe consumatori și companiile în fața creșterii prețurilor, dar oficialii țin să precizeze, potrivit The Guardian, că nu ”vor urma modelul Marii Britanii” de reducere a taxelor. ”Regatul Unit este blocat într-o criză economică pe care el însuși și-a provocat-o”, constată CNN, explicând că anunțarea celui mai mare pachet de reduceri fiscale din ultimii 50 de ani generează o gaură uriașă în finanțele țării, dar și în credibilitatea acesteia în fața investitorilor. The Guardian notează că Banca Angliei a trebuit să intervină cu o infuzie de 65 de miliarde de lire sterline pentru evitarea unui crah sistemic, în timp ce politica economică a noului premier britanic, Liz Truss, bazată pe relaxare fiscală și pe împrumuturi extinse este criticată de economiști și de organismele internaționale.
România este în atenția presei internaționale ca urmare a unei anchete realizate de organizația pentru bunăstarea animalelor Humane Society International care, potrivit Associated Press, raportează abuzuri grave la fermele de animale crescute pentru blană în România. Reportajul agenției americane de știri începe cu o scenă cu un puternic impact emoțional. ”Într-un subsol insalubru, șinșilele crescute pentru a aproviziona industria modei cu blănurile lor mușcă sârma cuștilor înghesuite una peste alta până la tavan, fără lumină naturală, în timp ce puii lor să căznesc să meargă pe podeaua din plasă de sârmă”. ”Investigatorii, care au examinat 11 ferme de șinșile de pe tot cuprinsul României, au declarat că unii crescători le-au spus că omoară animalele rupându-le gâtul – o practică ce contravine dreptului UE, care stabilește metodele permise pentru uciderea șinșilelor”, mai adaugă Associated Press. Cotidianul italian La Repubblica notează că asociația i-a prezentat miercuri premierului român, Nicolae Ciucă, un raport oficial cu privire la constatările investigației, îndemnându-l să interzică creșterea animalelor de blană în țară, pentru ”a opri această suferință chinuitoare în numele modei”.
(Carolina Ciulu)
