Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina dar acordă atenție și altor evenimente importante din sfera politică sau cea economică. În timp ce lupte intense continuă să aibă loc în estul și sud-estul Ucrainei, inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au anunțat că în urma verificărilor pe care le-au făcut în trei locații din Ucraina, nu există indicii potrivit cărora Kievul s-ar pregăti să utilizeze o așa-numită „bombă murdară”, cum acuzase Rusia. Directorul Agenției, Rafael Grossi, citat de Deutsche Welle, a declarat că „inspectorii și-au încheiat verificările la fața locului în trei locații din Ucraina. „Evaluarea noastră tehnică și științifică a rezultatelor nu a indicat niciun semn al unor activități sau materiale nucleare la aceste trei locații. În plus, vom prezenta rezultatele mostrelor de mediu cât de curând posibil”. Decizia de a trimite inspectori ONU a fost luată după ce Rusia a făcut o serie de alegații potrivit cărora Kievul ar intenționa să folosească o așa-numită „bombă murdară” conținând material radioactiv.
Centrala nucleară Zaporijjia a fost, din nou, deconectată de la rețeaua de electricitate și trebuie folosite generatoare de rezervă pe combustibil pentru a se menține operaționale sistemele de siguranță, notează BBC. Compania care operează centrala acuză Rusia că atacurile sale cu obuze au avariat liniile de electricitate de mare voltaj. Deși cele șase reactoare ale unității au fost închise din motive de securitate, este nevoie de tensiune electrică constantă pentru a se menține la temperaturi scăzute reactoarele nucleare și pentru a preveni producerea unui dezastru. Centrala este în prezent alimentată de generatoare de rezervă.
Parlamentul de la Sofia a aprobat în primă lectură propunerea ca Bulgaria să ofere armament Ucrainei, anunță postul de radio Darik. Decizia a fost adoptată cu 175 de voturi pentru, 49 împotrivă şi o abţinere. “Iniţial, coaliţia GERB-Uniunea Forţelor Democrate şi Bulgaria Democrată au depus două propuneri separate privind acordarea de ajutor militar Ucrainei, dar ulterior, acestea au fost unite într-un singur proiect comun, care a fost susţinut de majoritatea din Adunarea Naţională. Acesta prevede ca guvernul bulgar să ofere asistenţă militară şi tehnică Ucrainei”. Potrivit documentului, consultat de AFP, în decurs de o lună, guvernul va prezenta parlamentului o propunere concretă privind tipurile de armament ce ar putea fi furnizate Ucrainei. În acelaşi timp, ar urma să se negocieze cu Uniunea Europeană şi NATO înlocuirea vechilor echipamente militare sovietice cu sisteme moderne. Bulgaria deține o cantitate importantă de muniţie de fabricaţie sovietică, ce poate fi utilizată de armata ucraineană.
Criza energetică va lăsa daune economice permanente, potrivit estimărilor agenției Moody’s, preluate de publicația Kathimerini din Grecia. „Chiar dacă prețul la gazele naturale a scăzut de la maximele din vară, agenția preconizează că o perioadă prelungită de incertitudine geopolitică, în combinație cu nevoia de a schimba fundamental mixul energetic al Europei, va menține prețurile energiei din regiune cu mult peste nivelurile lor istorice pe termen mediu. Stocarea în cantitate suficientă a energiei și reducerea consumului vor permite majorității statelor să evite raționalizarea, dar riscurile vor rămâne ridicate până când guvernele vor putea găsi alternative viabile, pe termen lung, la aprovizionarea cu energie din Rusia. Europa Centrală și de Est, Italia și Germania sunt cele mai expuse riscului de daune economice permanente din cauza dependenței mari a economiilor lor față de industrie și față de sectoare care sunt vulnerabile la prețurile ridicate la energie. Însă șocul va fi transmis tuturor economiilor europene, având în vedere gradul ridicat de integrare al sectorului industrial european și interconexiunile mari dintre economiile UE”, comentează Kathimerini.
Din sfera politică, presa internațională reține că în Israel, rezultatele finale ale alegerilor parlamentare au confirmat revenirea fostului premier Benjamin Netanyahu în fruntea unei alianțe de dreapta. Potrivit Reuters, victoria lui Netanyahu pune capăt unui impas fără precedent în Israel, după cinci alegeri parlamentare în mai puțin de patru ani. De data aceasta, Netanyahu, politicianul israelian dominant al generației sale, a câștigat o majoritate parlamentară clară, susținută de partide ultranaționaliste și religioase.
Între timp, Marea Britanie renunță la planul de a strămuta ambasada britanică de la Tel Aviv la Ierusalim, scrie The Guardian. Surse din Downing Street au făcut cunoscut că premierul Rishi Sunak a renunțat la planul inițiat de Liz Truss vizând strămutarea la Ierusalim a ambasadei Marii Britanii din Israel. „Propunerea de mutare a sediului ambasadei s-a izbit de riposta mai marilor Bisericii Anglicane, a organizațiilor pro-palestiniene și a ambasadorilor arabi din Londra, precum și de cea a unor miniștri europeni de externe și de a unora dintre parlamentarii conservatori ale căror circumscripții electorale au un mare număr de cetățeni musulmani”, comentează The Guardian.
În Turcia, președintele principalului partid de opoziție, CHP (Partidul Republican al Poporului), Kemal Kılıçdaroğlu, este primul politician inculpat în baza noii legi privind dezinformarea, scrie ziarul turc Cumhuriyet. Kemal Kılıçdaroğlu, posibil contracandidat al actualului președinte Recep Tayyip Erdoğan la alegerile de anul viitor, este urmărit pentru „difuzarea publică de calomnii”, fiind pasibil de o pedeapsă de până la trei ani de închisoare. La începutul săptămânii, șeful principalului partid de opoziție din Turcia a susținut că Partidul Justiție și Dezvoltare, aflat la guvernare în Turcia și condus de președintele Erdogan, ar fi vinovat de propagarea unei „epidemii de amfetamine”. Liderul CHP a acuzat guvernul turc că beneficiază de o parte din banii proveniți din trafic pentru a acoperi deficitul public. În replică, ministrul turc de Interne, citat de ziarul Milliyet, a respins acuzațiile și a spus că „nu este cazul ca un cetățean turc, mai ales un lider de partid, să calomnieze statul, poliția, jandarmeria și armata”.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
