Din cincizeci și nouă de țări, Ungaria se află pe locul 50 în Indicele de performanță în domeniul schimbărilor climatice (CCPI 2023), publicat cu ocazia celui de-al 27-lea Summit al ONU de la Sharm el-Sheikh, privind schimbările climatice.
Clasamentul se bazează pe acțiunile întreprinse pentru a determina schimbările climatice. CCPI, realizat de ONG-ul german Germanwatch, nu a clasat nicio țară printre cele mai performante. Primele trei țări au fost Danemarca, Suedia și Chile, iar cele mai slabe au fost Iran, Arabia Saudită și Kazahstan.
Potrivit experților CCPI, politica Ungariei în domeniul climei s-a deteriorat semnificativ în ultimii ani.
Nu există niciun semn concret care să arate că Guvernul ungar se angajează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în conformitate cu obiectivul UE.
S-a întâmplat exact contrariul: de exemplu, Guvernul a crescut semnificativ subvențiile pentru unii combustibili fosili. Deși energia solară a crescut vertiginos datorită subvențiilor mari, programul a fost suspendat recent, deoarece rețeaua nu este pregătită în mod adecvat pentru a găzdui electricitatea la scară mică. Din anul 2016, extinderea producției de energie eoliană a fost blocată prin lege.
Experții critică, de asemenea, faptul că Guvernul ungar a adoptat în august 2022 un nou decret care va facilita tăierea pădurilor chiar și în zonele protejate.
Acest aspect amenință rezervoare importante de carbon și degradează starea naturii. De ani de zile, Guvernul nu a făcut aproape nimic pentru a reduce emisiile uriașe rezultate din arderea deșeurilor solide.
Raportul a constatat, de asemenea, că ONG-urile de mediu suferă de discriminare politică (ceea ce este interzisă de legislația ungară și europeană). De exemplu, nu li se oferă aproape niciodată posibilitatea de a utiliza mijloacele de comunicare publice pentru a transmite către populație informații privind protecția climei și a mediului (cum ar fi, informații privind încălzirea locuinţei în mod corespunzător).
Este important ca Ungaria să ajungă în fruntea luptei împotriva schimbărilor climatice, deoarece Bazinul Carpatic se află printre primele zone care suferă de pe urma efectelor negative ale schimbărilor climatice, iar costurile de protejare a economiei împotriva schimbărilor climatice ar fi mult mai mici decât costurile unei catastrofe climatice.
Potrivit autorilor raportului, au fost luate în considerare și comentariile experților ungari. Cu toate acestea, ei susțin că evaluarea nu s-a bazat în mare măsură pe acestea, ci a fost realizată în conformitate cu o metodologie obiectivă bazată pe date statistice./vblanka/sdm2
(https://infostart.hu/kulfold/2022/11/17/magyarorszag-az-egyik-sereghajto-a-klimavedelemben)
