Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, COP27, de la Sharm el-Sheikh, s-a încheiat cu un bilanț contrastant și cu reacții fie pentru a saluta progresul în ceea ce privește ajutorul acordat țărilor sărace afectate de schimbările climatice, fie pentru a regreta lipsa de ambiție în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon, scrie presa internațională. „Trebuie să reducem drastic emisiile acum – și aceasta este o chestiune la care COP27 nu a răspuns”, a criticat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, iar vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a atenționat că „lumea nu ne va mulțumi când va auzi doar scuze”, citează Paris Match. Totuși, la COP27, țările mai sărace au obținut un acord istoric privind crearea unui fond pentru daune climatice, fără a angaja reduceri mai rapide ale emisiilor, informează The Wall Street Journal. Decizia privind plățile pentru daune climatice „marchează un progres în ceea ce privește una dintre cele mai controversate probleme din negocierile ONU privind schimbările climatice”, scrie The New York Times. Politico menționează că acest acord „depășește zeci de ani de rezistență din partea Statelor Unite și a Europei”, însă „lasă cele mai dificile decizii pentru finele anului 2023”. Un fond singur pentru „pierderi și daune” este „în mare măsură insuficient” pentru a face față provocărilor climatice, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, reține L’Orient-Le Jour, iar Ouest France consemnează declarația ministrului pakistanez pentru schimbările climatice, Sherry Rehman, care arată că acest fond „nu înseamnă un act de caritate”, ci „o plată în avans pentru investiții pe termen lung în viitorul nostru comun și o investiție în echilibrul climatic”.
Aflat pentru prima dată în vizită la Kiev, noul premier britanic Rishi Sunak i-a promis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski 125 de tunuri antiaeriene și alte tehnologii de apărare antiaeriană, scrie The Guardian. Pachetul de ajutor, în valoare de 50 de milioane de lire sterline, a fost anunțat pentru a ajuta Kievul împotriva atacurilor pe care Rusia le desfășoară asupra infrastructurii rețelei de electricitate a Ucrainei şi care provoacă întreruperi pe scară largă, completează Sky News. Regatul Unit va spori, de asemenea, pregătirea forțelor armate ale Ucrainei, trimițând medici și ingineri în regiune, pentru a oferi sprijin specializat, adaugă Sky News. Între timp, NATO a denunțat o survolare, pe care a calificat-o drept periculoasă, a unor avioane de luptă ruseşti, deasupra navelor sale din Marea Baltică, atenționează Le Figaro și amintește că Alianța Atlantică și-a sporit prezența navală în Marea Baltică și Marea Nordului, după exploziile, din luna septembrie, de la gazoductele Nord Stream. Forța NATO din Marea Baltică, formată din nave olandeze, norvegiene și daneze, a efectuat operațiuni pentru a spori cooperarea cu Finlanda și Suedia, care sunt pe cale să se alăture Alianței, detaliază Le Figaro. La rândul său, Finlanda a anunțat un plan de consolidare a securității graniței sale cu Rusia, notează Le Monde. Construcția, împărțită în trei etape, va începe în martie 2023, cu instalarea unei bariere pilot pe 3 kilometri, a doua etapă urmărește construirea, până la sfârșitul anului 2023, a încă 70 de kilometri de zid, iar ultima fază ar trebui finalizată în 2025 sau 2026, explică Le Monde.
Liderii celor 88 de țări membre, asociate sau observatoare ale Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) au marcat, în Tunisia, cea de-a 50 aniversare a acestui for, având pe agendă, pe lângă încercarea de a înfrunta împreună provocările economice și sociale cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina, migrația, penuria de alimente și energie, și consolidarea utilizării limbii franceze în întreaga lume, anunță Euronews. Kais Saied, președintele Tunisiei, citat de Euronews, și-a exprimat speranța că reuniunea poate aduce ”rezultate tangibile și eficiente” în fața ”revoltelor pe care lumea le trăiește”. La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la o ”francofonie activă”, care să depășească ocaziile întâlnirilor oficiale, apel reiterat de premierul Quebecului, François Legault, care, pe lângă faptul că a vorbit despre importanța francezei ca a treia limbă folosită în lume pentru schimburile comerciale, şi-a manifestat dorinţa ca regiunea canadiană să devină mai prezentă în Africa, subliniază Euronews.
Campionatul Mondial de fotbal a debutat în Qatar, anunță Doha News. „Bine ați venit la Cupa Mondială, în lumea arabă”, a titrat ziarul qatarez Al-Sharq, iar Gulf News a elogiat grandioasa ceremonie de deschidere având ca temă reducerea diferențelor dintre oameni prin unitate, umanitate, respect și incluziune, subliniind că „fotbalul ne permite să ne unim ca un singur trib, iar Pământul este cortul în care să trăim cu toții”. Situat într-o regiune marcată de puternice tensiuni geopolitice, deținător al uneia dintre cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume, abia în 1996 Qatarul a lansat un program ambițios pentru gazele naturale lichefiate, devenind rapid principalul exportator mondial, consemnează Courrier International. Războiul din Ucraina a consolidat și mai mult poziția țării pe piața mondială, Qatarul optând pentru o politică energetică de acomodare față de Occident și plănuind să-și crească producția cu peste 50% până în 2027, în timp ce acest sector reprezintă deja peste 90% din exporturile sale și îi permite să înregistreze unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din lume, notează Courrier International.
Cristina Zaharia, RADOR
