Finalmente, începi să te pârjolești din mine,
fie doar și temporar.
Dacă pisicile au doar nouă vieți,
păsările phoenix renasc cât ține cenușa
și ce bucurie că stocul meu e pe terminate!
Nu mai am fotografii cu noi niciodată făcute
ca să pot să le ard,
să-mi cern cenușă continuu în oraș,
să-ți ofer facilitatea regenerării.
Dar dacă tu te stingi,
mie cine-mi mai face lumină?
Să dansez singură în flăcări e cu neputință.
Eu ce fac, ce trăiesc, ce scriu?
Să-mi las slovele neîngrădite
ca să alerge libere prin lumea mea mare
și să risc să le pierd,
să-mi trimit inspirația la război,
în incertitudine ca s-o concretizeze,
să am real mai la-ndemână,
să-mi câștig independența?
Dezastrul natural se dezlănțuie:
arde poeta!
Văd eu ce mai rămâne din ea…
Savu Andreea Diana
Clasa a XI-a F
Prof. Liana Hera
