Revista presei internaționale, 20 decembrie 2022

La Bruxelles, miniștrii energiei din țările membre ale Uniunii Europene au convenit asupra unui plafon pentru prețul gazelor, anunță EUObserver și Financial Times. Este un acord important, care va proteja cetățenii de creșterea prețurilor la energie, cu un mecanism realist și eficient, care include garanțiile necesare pentru securitatea aprovizionării și stabilitatea piețelor financiare”, a declarat ministrul ceh al Industriei și Comerțului, Jozef Sikela, a cărui țară deține președinția rotativă a UE, consemnează Le Monde. Țările din sud și cele periferice au reușit să învingă rezistența inițială a Germaniei și a Țărilor de jos, comentează El Pais. Comisia Europeană este pregătită să suspende plafonul de preț convenit, dacă o analiză a autorităților de reglementare va arăta că riscurile măsurii depășesc beneficiile, a anunțat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, citează El Mundo. Acordul UE privind limitarea prețului gazelor înseamnă încetarea manipulării pieței de către Rusia și Gazprom, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, reține The Guardian. Dezbaterea privind o intervenție pe piața gazelor naturale a continentului a apărut ca unul dintre elementele cu cel mai mare potențial de dezbinare în ceea ce privește răspunsul Uniunii Europene la războiul Moscovei și la criza aprovizionării cu energie, remarcă The Wall Street Journal. Rusia consideră ‘inacceptabilă’ decizia UE privind plafonarea prețului gazelor, a afirmat putrătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, definind acordul drept o ”denaturare a pieței” și promițând ”o reacție” din partea rusă, cum ar fi decizia luată cu privire la petrol, notează agenția italiană Ansa.
În timp ce Ucraina avertizează cu privire la o nouă ofensivă a Moscovei, președintele rus Vladimir Putin s-a deplasat în Belarus, pentru discuții cu omologul său Alexandr Lukașenko, scrie The New York Times. Rusia încearcă să deschidă un nou front din Belarus, în timp ce bombardează Kievul cu drone, atenționează Euronews. Moscova și Minskul au convenit să își consolideze cooperarea în toate domeniile, inclusiv în sectorul apărării, cu măsuri comune pentru asigurarea securității celor două țări, pentru furnizarea reciprocă de arme, precum și pentru fabricarea în comun de armament, a detaliat Putin, asigurând că Rusia va continua, de asemenea, să antreneze militari din Belarus pentru a pilota avioane de tip sovietic capabile să transporte bombe nucleare, reține Le Monde. Belarusul a acționat ca un „cobeligerant” – așa cum este descris de Institutul pentru Studiul Războiului, în invadarea Ucrainei de către Rusia, oferind Moscovei puncte de așteptare pentru trupe, aerodromuri pentru lovituri cu rachete și drone, baze militare pentru antrenarea trupelor ruse și spitale pentru tratarea militarilor ruși răniți, amintește Newsweek. În plus, Minskul a transferat în Rusia 211 articole de echipament militar, inclusiv 122 de tancuri de luptă T-72A și peste 65.000 de tone de muniție și se crede că aproximativ 12.000 de militari ruși sunt dislocați pe teritoriul belarus, potrivit Centrului de rezistență ucrainean, atenționează Newsweek. Dar, înainte de vizita lui Putin în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko și-a reiterat refuzul de a trimite trupe de luptă în Ucraina și de a autoriza o „integrare” a țării sale cu marele vecin rus, un proiect pe care liderul de la Kremlin îl promovează de ani de zile, scrie Le Figaro. Totuși, jumătate din PIB-ul Belarusului depinde de Rusia, care refinanțează datoriile belaruse și exportă petrol la prețuri mici, pe care Minskul îl rafinează și apoi îl exportă, la rândul său, la prețul pieței, notează Les Echos. Moscova menține astfel supraviețuirea Belarusului și a președintelui său, conchide ziarul francez.
Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a solicitat liderilor occidentali să trimită Ucrainei mai multe sisteme de arme, cerând Norvegiei mai multe lansatoare NASAMS, Denmarcei obuziere autopropulsate Caesar, iar Lituaniei sisteme de apărare aeriană și rachete Stinger. La rândul său, cu ocazia unei întâlniri, la Riga, a Forței Expediționare Comune (JEF), o alianță militară a țărilor din Europa de Nord, condusă de Regatul Unit și cuprinzând Letonia, Lituania, Estonia, Danemarca, Țările de Jos, Suedia, Norvegia, Finlanda și Islanda, premierul britanic Rishi Sunak a promis că și anul viitor țara sa va continua sau va spori ajutorul militar destinat Ucrainei, scrie The Telegraph. Premierul britanic i-a îndemnat și pe ceilalți membri ai Forței Expediționare Comune să acorde un sprijin puternic Kievului și a subliniat că Londra a fost lider în livrarea de diverse tipuri de arme Ucrainei, completează The Telegraph.
În contextul crizei climatice, secretarul general al ONU, António Guterres, a anunțat convocarea unui summit internațional în septembrie 2023, pentru a încerca să accelereze acțiunile împotriva schimbărilor climatice, informează agenția spaniolă EFE. Pe de altă parte, Guterres a salutat acordul la care s-a ajuns la conferința ONU privind biodiversitatea, COP15, co-organizată de Canada și China, desfășurată la Montreal, și a subliniat că, în sfârșit, se încheie un mare pact pentru „a face pace cu natura”, consemnează EFE. Un acord decisiv, titrează The Washington Post, subliniind că, după patru ani de negocieri, peste 190 de țări s-au angajat să ia măsurile necesare, până la sfârșitul deceniului, pentru a stopa declinul biodiversității în lume. Acum, guvernele trebuie să asigure o mai mare protecție uscatului și mărilor, să limiteze pesticidele, să încetinească dispariția speciilor și să stimuleze fluxurile de numerar din țările bogate către cele mai sărace, pentru a investi în conservarea naturii, detaliază Politico. New Scientist menționează că structura acordului derivă dintr-o formulă stabilită în 2010, la Aichi, în Japonia, unde „setul anterior de ținte globale de biodiversitate includea un obiectiv global de a proteja 17% din suprafața terestră și 10% din zonele de coastă și marine până în 2020”. (Cristina Zaharia)/czaharia/sdm2