O echipă internațională de cercetători, inclusiv oameni de știință de la Institutul de Astrofizică din Insulele Canare, a confirmat că o stea veche din Calea Lactee este, spre surprinderea lor, o stea dublă sau binară, lucru care nu se credea posibil pentru acest gen de corpuri cereşti.
Stelele cu un conținut metalic mai mic sunt considerate cele mai vechi din Calea Lactee, formate la doar câteva sute de milioane de ani după Big Bang, o perioadă care este considerată trecătoare în comparație cu vârsta Universului, a precizat, marţi, Institutul de Astrofizică din Insulele Canare (IAC) într-un comunicat.
Aceste stele sunt fosile vii autentice care au codificat în compoziția lor chimică primele etape de evoluție ale Universului și, mai concret, cea care a fost studiată, steaua SMSS1605-1443, a fost descoperită în 2018 și identificată ca fiind una dintre cele mai vechi din galaxie prin compoziția sa chimică, dar adevărata sa natură era necunoscută. Acum, datorită efortului combinat al mai multor grupuri de cercetare europene și utilizării spectrografului ESPRESSO, a fost dedusă originea „acestei bijuterii a arheologiei stelare”. Rezultatele acestei cercetări au fost publicate marți în revista „Astronomy & Astrophysics” (A&A).
„A fost o surpriză să descoperim, mulțumită lui ESPRESSO și VLT, că acest obiect era de fapt o stea dublă (sau binară), ceva despre care nu se credea, până de curând, că se întâmplă în majoritatea acestor stele foarte vechi”, spune el David Aguado, autorul principal al acestei lucrări și cercetător la Universitatea din Florența.
Echipa de cercetare a folosit instrumentul ESPRESSO care, având în vedere marea sa precizie, a permis urmărirea variațiilor mici ale vitezei acestei stele, care confirmă natura sa binară, dar o lasă deschisă pe cea a însoțitoarei sale.
Se crede că aceste tipuri de stele s-au format din material procesat în interiorul primelor stele masive, ejectat în explozii de supernove în primele etape ale formării Căii Lactee. În consecință, aceste stele au un conținut scăzut de fier, dar bogat în carbon, fiind generate de primele stele masive.
Rezoluția ridicată a instrumentului ESPRESSO a făcut posibilă analizarea în detaliu a compoziției relative a izotopilor de carbon, ceea ce oferă noi informații cu privire la originea acestui obiect.
Cercetătorul Jonay González de la IAC, coautor al acestei lucrări, clarifică faptul că cheia a fost dată de raportul dintre carbon-12 și carbon-13 găsit în atmosfera acestei stele, deoarece cantitatea relativă a acestor doi izotopi demonstrează că procesele interne ale stelei nu și-au modificat compoziția inițială.
„Este ca și cum ai avea o mostră intactă a mediului în care s-a format această stea acum mai bine de 10.000 de milioane de ani”, subliniază astrofizicianul.
„Această descoperire trebuie înțeleasă în contextul unui proiect început în urmă cu un deceniu, în care am studiat în detaliu toate stelele cunoscute din această clasă rară până când am venit cu această descoperire minunată, care ne ajută să înțelegem mai bine evoluția chimică a Universului”, relatează Carlos Allende, cercetător la IAC și coautor al acestei lucrări.
Rafael Rebolo, directorul IAC și un altul dintre autorii acestei lucrări, subliniază că echipa multidisciplinară care s-a format cu cercetători din Spania, Italia, Franța, Portugalia și Elveția a evidențiat că spectrograful ESPRESSO „este unul dintre cele mai bune și mai moderne instrumente pentru a studia formarea primelor stele”.
„La IAC suntem foarte mândri că am participat la construcția acestuia”, a conchis Rebolo. (www.20minutos.es – 10 ianuarie)/rcostea