Problema aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen continuă să fie prezentă în paginile presei internaționale printr-o serie de contacte diplomatice. ”Bulgaria și România vor deveni membre Schengen când Austria și Olanda le vor da undă verde, ceea ce ar putea indica faptul că s-a ajuns la un acord la nivel european cu privire la gestionarea migrației”, notează Schengen Visa Info, citându-l pe reprezentantul permanent al Suediei la Uniunea Europeană, Lars Danielsson, a cărui țară a preluat președinția rotativă a Uniunii la începutul anului. Danielsson a explicat că „nu are rost să includem acest lucru pe ordinea de zi până când nu va fi clar că există o șansă rezonabilă de a obține aprobarea în Consiliu. Vom încerca să facem acest lucru în timpul președinției suedeze, dar nu pot garanta că se va și întâmpla”, a mai spus Danielsson, citat de Schengen Visa Info. Suedia sprijină extinderea Spațiului Schengen, a declarat ministrul bulgar de externe, Nikolai Milkov, după o discuție purtată cu ambasadoarea Suediei la Sofia. „M-a asigurat că Suedia va continua să lucreze pentru extinderea Schengen, iar faptul că prioritatea nu este înregistrată oficial ca atare nu înseamnă că Suedia nu va sprijini dezvoltarea procesului de extindere a Schengen”, a mai spus Milkov, citat de publicația bulgară Standart. Între timp, joi, Grecia a anunțat că își asumă o inițiativă de a susține cererea de aderare a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după ce ministrul grec pentru migrație și azil, Notis Mitarakis, a avut o întâlnire la Viena cu cancelarul austriac, Karl Nehammer, și cu ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, după cum transmite Naftemporiki. Ministrul grec a mai menționat că este în contact și cu președinția suedeză a UE și că va efectua o vizită la București și Sofia, întrucât aderarea celor două țări la Schengen va avea beneficii și pentru Grecia, mai notează publicația elenă. De la Sofia, Mediapool constată că ”România își continuă eforturile diplomatice” pe această temă și ”cere Bulgariei să colaboreze cu Olanda în problema Schengen”. ”Rămâne de clarificat ce anume se așteaptă să vadă Olanda în următorul raport privind Bulgaria” după ce ”premierul olandez Mark Rutte a solicitat un nou raport de monitorizare a luptei împotriva corupției și crimei organizate în Bulgaria, deși procedura de monitorizare a fost sistată în urmă cu mai bine de trei ani”, mai notează Mediapool.
La nivel european, sărăcia și războiul sunt principalele motive de îngrijorare ale cetățenilor, constată Euronews, detaliind că, potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, 45% dintre respondenți întâmpină în prezent ”câteva”, sau ”mai multe” dificultăți de supravieţuire din cauza crizei costului vieții declanșate de războiul din Ucraina, a crizei energetice și a creșterii inflației. 46% dintre europeni recunosc că nivelul lor de trai a scăzut deja din cauza crizelor din ce în ce mai mari, în timp ce 39% se așteaptă la o scădere în acest an, mai notează Euronews. Țările în care scăderea veniturilor este percepută cel mai mult sunt Cipru (70% dintre respondenți admit că și-au redus deja achizițiile), Grecia (66%), Malta (65%), Franța (62%) și Portugalia (57%). La polul opus se află locuitorii din țările nordice care se simt confortabil cu veniturile lor actuale în proporție de 87% în Suedia, 86% în Danemarca și 84% în Finlanda. În schimb, doar 21% dintre respondenții din Grecia și Bulgaria sunt mulțumiți de câștigurile lor. De altfel, în mai multe țări sunt anunțate deja proteste importante. În Marea Britanie, grevele continuă. După protestele lucrătorilor din sănătate și de la căile ferate, 100.000 de funcționari publici au anunțat declanșarea unor proteste la 1 februarie, punând pre siune suplimentară pe guvernul lui Rishi Sunak, notează Business Standard. Va fi pentru prima dată după mulți ani când o asemenea grevă va fi declanșată pentru creșterea salariilor, pensii mai bune și asigurarea locurilor de muncă, remarcă și The Guardian. În Franța, începe lupta dintre sindicate și guvern împotriva reformei pensiilor, constată Le Monde, comentând că pentru prima dată în ultimii 12 ani, toate organizațiile sindicale au lansat un apel pentru a protesta împreună împotriva unor schimbări care prevăd, printre altele, creșterea vârstei de pensionare la 64 de ani. În Italia, benzinăriile vor intră în grevă pe 25 și 26 ianuarie, acuzând că ”Guvernul crește prețul combustibilului și aruncă responsabilitatea asupra operatorilor, care devin destinatarii injuriilor și jignirilor șoferilor exasperați”, transmite Rai News. Agenția italiană de știri comentează că ”două zile cu staţiile de benzină din întreaga Italie închise sperie orice locuitor din peninsulă”. Tocmai de aceea Executivul italian i-a convocat vineri pe managerii benzinăriilor pentru a încerca să ajungă la o mediere.
Pe frontul ruso-ucrainean, conducerea „operațiunii militare speciale” rusești, cum este numită invadarea Ucrainei de către Kremlin, se confruntă cu noi răsturnări, constată Le Monde. ”La trei luni după o numire cu pompă în funcția de unic comandant al forțelor ruse dislocate pe teren, generalul Surovikin a fost demis din această funcție, fiind înlocuit de Valeri Gherasimov”, notează Le Monde, observând că ”debarcarea bruscă a unui militar de rang înalt a generat surprindere chiar și în Rusia, inclusiv în cercuri apropiate puterii”. Potrivit New York Times, ”analiștii estimează că înlocuirea lui Surovkin cu un ‚aparatcik’ al Kremlinului de felul lui Gherasimov demonstrează că Putin continuă să fie interesat să lase o impresie de stabilitate. Anunțul a fost primit cu ironie de unii bloggeri militari naționaliști ruși, care au comparat remanierea cu un ‚schimb de tipul jocului scaunele muzicale”, mai observă cotidianul american. The Guardian consideră că ”remanierea militară realizată de Putin este mai mult despre politică decât o schimbare de strategie”. ”Este posibil ca președintele rus să-l fi numit pe generalul Gherasimov la conducerea invaziei pentru a echilibra tensiunile dintre armată și mercenarii din grupul Wagner”, detaliază cotidianul britanic. ”Mai poate miliţia Wagner să-i aducă victoria lui Putin?”, se întreabă La Libre Belgique, descriind acest grup drept ”trupe ultra brutale”, conduse de ”periculosul Evgheni Prigojin”, cel care a spus în faţa cadavrelor soldaţilor săi: „Contractul lor s-a încheiat, se vor întoarce acasă săptămâna viitoare. La mulţi ani, băieţi!”. Citându-l pe profesorul de politică internațională David Criekemans, La Libre Belgique avertizează că sfârșitul iernii va fi un moment strategic în războiul ruso-ucrainean. ”Trupele Wagner se pregătesc pentru venirea armatei regulate ruse care va putea să-şi deplaseze din nou vehiculele grele când se va termina iarna. Toată lumea aşteaptă noua ofensivă de primăvară a ruşilor. Şi ucrainenii îşi dau seama că se pregăteşte ceva şi imploră deci Occidentul să le furnizeze tancuri, vehicule blindate şi alte echipamente. Ce se întâmplă acum este liniştea dinaintea furtunii”, avertizează profesorul Criekemans.
(Carolina Ciulu)
