Presa internațională continuă să urmărească îndeaproape războiul din Ucraina, cu implicațiile sale asupra pieței mondiale a energiei, dar și alte evenimente importante din sfera politică sau economică. În timp ce armata Rusiei a lansat mai multe atacuri asupra orașelor Sumi, Herson și Zaporijjia, partenerii europeni ai Kievului își consolidează ajutorul militar trimis Ucrainei. Ministerul britanic al Apărării a anunţat un nou pachet militar destinat Ucrainei, care include și 14 tancuri Challenger 2, transmite Reuters. Noul ajutor mai cuprinde opt tunuri AS90 de calibrul 155 mm, 100 de vehicule blindate, sisteme pentru traversarea câmpurilor minate şi a cursurilor de apă, zeci de dispozitive aeriene fără pilot destinate susţinerii artileriei, 100.000 de obuze, sute de rachete avansate inclusiv rachete ghidate pentru lansatoarele multiple de rachete (GMLRS), sisteme antiaeriene Starstreak, rachete antiaeriene cu rază medie de acţiune şi piese de schimb pentru recondiţionarea a până la 100 de tancuri şi vehicule de luptă ale infanteriei ucrainene. În același timp, Londra a cerut Germaniei să autorizeze la rândul ei Polonia şi Finlanda să furnizeze Ucrainei tancuri germane Leopard pentru a o susţine în conflictul armat cu Rusia, mai arată Reuters. Pe de altă parte, Politico scrie că Berlinul ia în calcul să trimită Ucrainei tancuri Leopard 2 însă președintele companiei producătoare Rheinmetall arată că din cauza lucrărilor de întreținere și modernizare a acestor tancuri produse încă din anii 1970, livrările ar putea începe abia din 2024.
„Dorind să-și demonstreze forța, Rusia și Belarus organizează manevre militare la frontiera cu Ucraina”, titrează The Wall Street Journal. „Rusia și aliatul său, Belarus, au lansat o serie de manevre de-a lungul frontierei cu Ucraina din dorința de a-și impulsiona cooperarea înaintea a ceea ce, în opinia unor oficiali ucraineni și a unor analiști din armată, ar reprezenta un nou efort al Moscovei din următoarele luni de a-și recuceri supremația pe câmpul de luptă. Rusia s-a folosit de Belarus ca posibilă pistă de lansare în faza inițială a invaziei sale de anul trecut, dar, până acum, în primul an de conflict, ea nu a reușit să facă din Belarus un aliat în război. Cu toate astea, demonstrația de forță a celor două țări evidențiază voința de menținere a presiunilor asupra Ucrainei”.
Kremlinul neagă orice tensiuni pe front între armată şi mercenarii grupului Wagner, numindu-le o manipulare. După cum reține La Libre Belgique, „rivalităţile între armata rusă şi grupul Wagner, indicate de mulţi observatori, s-au intensificat săptămâna trecută cu ocazia luptelor pentru orăşelul Soledar, din estul Ucrainei. Liderul grupului Wagner, omul de afaceri Evgheni Prigojin, a afirmat de mai multe ori că numai oamenii lui luptă cu forţele ucrainene în acest oraş. Şi când Prigojin a revendicat cucerirea localității Soledar, el a fost repede contrazis de ministerul rus al Apărării, care a anunţat el ocuparea oraşului două zile mai târziu, ceea ce Kievul a dezminţit”.
Un tren între Ucraina şi România va fi repus în circulaţie, după o pauză de 17 ani, anunță agenția ucraineană Unian. Pe 18 ianuarie se va relua circulația trenurilor de călători pe tronsonul Rahiv – Dilove – Valea Vișeului. Aceasta va fi prima rută feroviară care va reface, după 17 ani, legătura dintre Ucraina și România. Trenul din Rahiv, regiunea Transcarpatia, va pleca spre România de două ori pe zi, la ora 06:10 şi la ora 14:10. Primul tren va ajunge în Valea Vişeului la ora 07:45, iar cel de-al doilea la 15:45.
Ministrul german al Apărării demisionează „din cauza incapacității sale de a întări armata în fața amenințării ruse”, scrie publicația spaniolă ABC. „Opoziţia i-a cerut în repetate rânduri demisia din cauza unei lungi serii de erori. Declarațiile sale confuze despre sprijinul militar pentru Ucraina și lipsa de cunoștințe despre chestiunile militare au supărat înaltul comandament al armatei încă de la sosirea sa la minister. Criticii săi au acuzat-o de lentoare și inexactitate în primele achiziții de arme, pe lângă o evidentă lipsă de experiență. După câteva manevre din decembrie, a devenit clar că tancurile Puma eșuau sistematic și nu erau potrivite pentru forța de reacție rapidă a NATO, din care urmau să facă parte”.
Țările Uniunii Europene ar putea începe în câteva luni achiziția în comun de gaze, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, citat de Reuters. Comisia dorește ca țările membre ale Uniunii să înceapă achiziția în comun de gaze naturale „cu mult înaintea verii”, pentru a-și umple depozitele și a evita o criză de aprovizionare iarna viitoare. În urma unei prime reuniuni a reprezentanţilor ţărilor din Uniunea Europeană pentru a coordona achiziţiile planificate, Sefcovic a declarat că a îndemnat statele membre să se coordoneze rapid cu actorii de pe piaţă pentru a estima volumele de gaz pe care le vor cumpăra în comun.
Comisarul european pentru Buget și Resurse Umane, austriacul Johannes Hahn, se așteaptă ca Viena să renunțe în cele din urmă la vetoul în privința accederii Bulgariei și României în Schengen, ceea ce-i va permite țării să-și repare imaginea, scrie Euractiv. „Austria, extrem de preocupată de problema migrației, a blocat în decembrie 2022 accesul Bulgariei și al României în Schengen, zona specială fără control la frontiere a UE. În vreme ce Croația a fost primită, Sofia și Bucureștiul au fost indignate. În viitorul relativ previzibil, ambele țări vor deveni membri ai Schengen. Un prim pas l-ar putea constitui cursele aeriene, a precizat Johannes Hahn. La momentul respingerii, observatorii austrieci au pus vetoul Vienei pe seama alegerilor regionale din Austria Inferioară, fieful partidului conservator ÖVP, programate pe 29 ianuarie”./fmatei
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
