Consecințele războiului ruso-ucrainean asupra Europei s-au aflat în centrul discuțiilor purtate la Paris între liderii Franței și Germaniei care, potrivit Bloomberg, au încercat ”să traseze profilul unei noi Europe aflate sub amenințare”.
”Emmanuel Macron și Olaf Scholz afișează unitatea regăsită a locomotivei franco-germane”, titrează Le Monde, remarcând că data ședinței comune a guvernelor celor două țări, desfășurate duminică, la Paris, este deosebit de simbolică întrucât marchează 60 de ani de la semnarea tratatului de reconciliere dintre Berlin și Paris. Cotidianul francez constată, că după disensiunile înregistrate în ultimele luni, cei doi lideri au susținut duminică, pe o singură voce, obiectivul drag președintelui francez al unei Europe mai „suverane”, care să investească mai mult în apărare și industrie. Le Figaro notează dorința lui Emmanuel Macron ca Franța și Germania să devină ”pionierii refondării” Europei, bazate pe ”un nou model energetic” și încurajarea ”inovației și tehnologiilor viitorului”. Potrivit Bloomberg ”Germania și Franța au reînnoit apelurile pentru o Europă mai strâns coordonată pentru a contracara ambițiile imperialiste ale președintelui rus Vladimir Putin și pentru a susține valorile democratice care stau la baza Uniunii Europene”. Totodată, Parisul și Berlinul au dat asigurări că ”vor continua să furnizeze Ucrainei tot sprijinul de care va avea nevoie, cât timp va fi necesar”, notează La Libre Belgique, citându-l pe cancelarul german, Olaf Scholz. Deutsche Welle comentează că această declarație a lui Scholz vine într-un moment în care cresc presiunile asupra Germaniei de a trimite tancuri de luptă Leopard 2 în Ucraina, după ce Berlinul s-a arătat ezitant în a trimite tehnică militară germană atât de avansată pe frontul ruso-ucrainean. Ezitările Germaniei îi ”șochează” pe aliați, constată EUObserver, detaliind că nouă țări europene pledează pentru „un pachet fără precedent de donații pentru apărarea Ucrainei, inclusiv tancuri de luptă, artilerie grea, apărare aeriană, muniție și vehicule de luptă pentru infanterie”. Polonia chiar se declară gata să construiască o ”coaliție mai mică” de țări dispuse să trimită tancuri în Ucraina, fără Germania, pe care o acuză că trage de timp în susținerea Kievului în fața forțelor invadatoare rusești. ”Nu vom asista pasiv cum Ucraina sângerează de moarte” a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki, citat de Politico. La rândul lor, ”Statele Unite prelungesc detașarea trupelor în România, la un pas de războiul din Ucraina”, după cum titrează New York Times, detaliind că ”demersul se înscrie în angajamentul președintelui Biden de a spori forțele americane din Europa ca urmare a invaziei ruse din luna februarie a anului trecut”. ”Forțele americane din România sunt angajate în instruirea soldaților dintr-o serie de țări aliate, precum Bulgaria, Germania, Ungaria și Slovacia. Deși aceste forțe se numără printre unitățile cele mai apropiate de zona de conflict, ele nu instruiesc și forțele ucrainene care ar urma să folosească sistemele perfecționate de armament care le sunt trimise ucrainenilor. Oficialii armatei române au salutat prezența trupelor americane, considerându-le o “forță suficient de puternică pentru a asigura laolaltă riposta și apărarea necesară”, după cum a declarat generalul-locotenent Iulian Berdilă, șeful Statului Major al Forțelor Terestre din România”, mai scrie New York Times.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, se află luni într-o vizită de lucru în Bulgaria, la invitația președintelui Rumen Radev, pentru a discuta despre securizarea frontierei bulgare, contracararea presiunii migraționiste și punerea în aplicare a legii europene privind Schengen, notează agenția bulgară de știri BTA, adăugând că în program se află și o vizită la granița turco-bulgară pentru verificarea măsurilor luate pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Însă chiar și înainte de această vizită la Sofia, ”veto-ul Austriei faţă de extinderea Schengen rămâne în picioare”, constată cotidianul austriac Die Presse. „Atâta timp cât Spațiul Schengen nu funcționează și, de exemplu, Germania efectuează controale la frontiera sa cu alte țări din Schengen, precum Austria, așa cum fac multe alte țări europene, nu putem extinde acest spațiu. Prin urmare, veto-ul Austriei privind aderarea la Schengen a acestor state rămâne în vigoare, pân ă când situația nu se va schimba în mod radical”, a subliniat Nehammer. În plus, cancelarul austriac a cerut „sprijin total pentru Bulgaria şi România şi acţiuni concrete din partea Comisiei Europene în vederea întăririi protecţiei frontierelor externe. Bulgaria trebuie să ajungă în situaţia să aibă o protecţie a frontierei la fel de robustă cum este cea din Grecia. În acest scop trebuie puse la dispoziţie mijloacele necesare din bugetul UE”, a mai spus Nehammer, citat de Die Presse. La rândul său, președintele bulgar, Rumen Radev, și-a exprimat convingerea că în urma acestei vizite publicul austriac va fi convins că Bulgaria are un loc în Schengen și că atât Bulgaria, cât și România vor fi admise în spațiul de liberă circulație până în această toamnă, notează ziarul bulgar Dnevnik. O altă publicație bulgară, Darik, scrie că subiectul aderării la Schengen a fost discutat în cadrul unei convorbiri telefonice și de președinții Bulgariei și României. ”Poziţia comună a fost că cele două ţări vecine îndeplinesc criteriile stabilite pentru aderarea la Spaţiul Schengen, iar pregătirea pentru această aderare, confirmată în repetate rânduri de către instituţiile europene şi majoritatea statelor membre UE, trebuie să conducă la decizii concrete”, transmite Darik.
(Carolina Ciulu)
