În august 1983 Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru a Partidului Comunist Român pe probleme organizatorice şi politico-educative a criticat dur unele manifestări ale artei din România şi a formulat necesitatea ideologizării politicii culturale. Se pare că Rusia retrăieşte acum acea experienţă nefastă a României de atunci.
Un denunțător cere ca expoziția de artă de la Galeria Tretiakov din Moscova să fie pusă în concordanță cu valorile „spirituale și morale” ale statului a scris Frankfurter Allgemeine Zeitung azi în ediţia sa electronică. Atacul, care este probabil orchestrat de radicalii regimului patronat de preşedintele Vladimir Putin, şi este îndreptat împotriva artei rusești din anii 1970, care a fost îndelung canonizată.
Ministerul Culturii a ordonat Galeriei Tretiakov din Moscova să își alinieze expozițiile de artă la valorile spirituale și morale declarate de Putin ca fiind baza politicii de stat. Directoarea Galeriei Tretiakov, Selfira Tregulova, a primit o scrisoare în acest sens din partea șefului adjunct al departamentului de muzee al ministerului, care cere un raport de responsabilitate până la 6 februarie, care să răspundă plângerilor unui vizitator care a considerat că expoziția din Noua Galerie Tretiakov din Parcul Gorki nu a acordat suficientă atenție acestor valori spirituale și morale.
Denunțătorul, Serghei Shadrin, se plânsese Ministerului Culturii că unele dintre lucrările expuse, au o „ideologie distructivă” și că acestea îi evocau un pesimism profund și un sentiment de goliciune și disperare. Shadrin se simțea ofensat de opere din a doua jumătate a secolului al XX-lea, care înfățișau înmormântări, excese alcoolice și „elemente sociale marginale”, dar și „interpretări intenționat răuvoitoare ale conducătorilor ruși”. Acest lucru este îndreptat în special împotriva picturilor monumentale ale lui Viktor Popkov (1932-1974), care înfăţişau ceremonii de doliu și reprezentau singurătatea umană, Aceste lucrări au fost create în timpul „dezghețului” post-stalinist.
O altă țintă este maestrul realismului dur Geli Korshev (1925-2012), care a încercat să lupte împotriva alcoolismului cu tablouri satirice triste ale compatrioților săi bețivi. Denunțătorul vizează, de asemenea, arta ironică Soz a lui Alexandr Kossolapov sau Leonid Sokov, care, începând cu anii 1970, au combinat imagini simbolice ale lui Lenin sau Stalin cu Coca-Cola sau Marilyn Monroe. De asemenea, Shadrin se simte jignit de faptul că nu a putut identifica figura lui Iuda în ciclul de treisprezece tablouri „Cina cea de Taină” a pictoriței Tatiana Nazarenko și că „Pietà” din 1978 a sculptorului suprarealist de salon Alexandr Burganov este „diabolică”, deoarece Maica Domnului nu are cap (este adevărat că nu are nici corp și este formată doar din haine drapate).
Acest impuls, care va fi probabil orchestrat de frontul cultural radical din jurul scriitorului Sakhar Prilepin și al guru-ului ideologic Alexandr Dugin, are ca scop reducerea artei moderne rusești la stalinism și didacticism ortodox. Pentru Galeria Tretiakov, dar și pentru muzeele din Rusia în general, acesta este un atac general – conchide autorul articolului din Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Ervin Székely, RADOR
