Context
De la ciorapii de damă, la ața dentară, până la industria medicală sau de apărare, aproape că nu exista domeniu care să nu fi fost influențat de inventarea nylonului.
Nailon, scris și nylon, este nume un generic folosit pentru un grup de fibre textile din polimeri sintetici, cunoscuți sub numele de poliamide. Este primul polimer sintetic care a avut succes comercial, datorită faptului că este ieftin, ușor, fin și tare.
O invenție care a schimbat lumea
A fost produs pentru prima dată pe data de 28 februarie 1935 de Wallace Carothers, la firma americană ”DuPont” . Înainte de aceasta, Carothers avea şi o activitate didactică, fiind profesor la mai multe unversităţi, unde, alături de un colectiv de chimişti, a făcut cercetări ce au dus nu doar la apariţia nylonului, ci şi a neoprenului. Nu este doar meritul lui Wallace Carothers, ci și al asistentului său, Julian W. Hill. Începuturile anilor ’20, ’30 îi aduc pe cei doi în marea companie americană studiind polimerii. Hill folosește o metodă la rece, pentru a obține poliester, iar aceasta va fi folosită de Carothers în 1934, ce va dezvolta poliamida, mai târziu numită nailon și patentată în 1939 DuPont.
Circulă numeroase etimologii asupra originii cuvântului „nylon”, cum este cea potrivit căreia ”nylon” provine de la NY (New York) și LON (London). O alta variantă a etimologiei cuvintului face referire la concurența dintre americani și japonezi pentru crearea unui polimer ieftin, fin și suficient de tare. Aceasta competiție a dura câtiva ani și atunci când firma Du Pont a inventat nylonul , cineva din echipă ar fi spus ; ” now you lose old nipons ” (acum i-ați pierdut pe bătrânii japonezi ), adica exact cele 5 inițiale N Y L O N.
Cea mai romantică versiune a poveştii privind etimologia nylonului este că ar fi un acronim al prenumelor soţiilor celor cinci chimişti de la firma Du Pont: Nancy, Yvonne, Louella, Olivia şi Nina. Nailonul cucerește economia, medicina, moda
La 24 februarie 1938 sunt produse, de către DuPont, primele periuțe de dinți cu fire din nylon. Acestea înlocuiesc, încetul cu încetul, periuţele pe bază de fie de păr de cal sau porc.
Dresul de nailon a revoluționat industria modei. Ciorapii de culoarea pielii, inventați în jurul anului 1935, înlocuiau cu succes mătasea, punând capăt importurilor din Japonia, producatorul numarul 1 al fibrei naturale. Primele vânzari încep în 1940, în America. Peste 4 milioane de perechi au fost epuizate în prima zi. Bill Pittendreigh de la DuPont, alte corporaţii şi cercetători individuali au lucrat intens în primele luni ale celui de-Al Doilea Război Mondial pentru a găsi o cale de a înlocui mătasea asiatică şi cânepa din parașute, cu nailon. Nailonul s-a mai folosit pentru a fabrica roţi de cauciuc, corturi, frânghii, pelerine şi alte obiecte militare.
În muzică, firele de nailon s-au folosit pentru corzi de chitară, de exemplu. Olga Coelho a fost cea care a încercat pentru prima dată coardele de nailon pe scena din New York, în anul 1944.
Spre sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, producția dresurilor Du Pont scăzuse. Tot nylonul folosit mergea către confecționarea parașutelor și a altor obiecte necesare pe front. Femeile au fost și ele solidare, chemate să își doneze prețiosii ciorapi, au răspuns cu entuziasm unei cauze patriotice. După război, din pricina crizei de mătase şi nailon, s-a folosit materialul de la paraşutele din nailon pentru a se croi rochii. Cel numit „tatăl nailonului”, Wallace Carothers, avea aproape 50 de brevete pe numele său până în 1937. Însă depresia l-a împiedicat să fie martor al succesului pe care l-a avut nailonul. La doar doi ani după ce el și echipa sa au sintetizat cu succes nailonul, inventatorul său și-a făcut un cocktail de suc de lămâie și cianură de potasiu într-un hotel din Philadelphia.
Chiar dacă în momentul de față ciorapii nu mai provoacă revolte, pe fundalul crizei de ciorapi, nailonul este pretutindeni în jurul nostru: de la jucării, la implanturi medicale, haine, umbrele, perii, corturi și lese pentru câini, nailonul este prezent în orice aspect al vieții noastre, fiind un material versatil și rezistent.
De la succes, la declin
Există, însă, și o latură întunecată a succesului nailonului. Schimbările climatice, dispariția unor specii de floră și fauna, precum și afecțiuni medicale conexe sunt puse de oamenii de știință pe seama poluării produse de nailon. Întreaga planetă încearcă să pună în practică politici de protejare a mediului și să înlocuiască peste tot unde este posibil, nailonul cu produse organice și prietenoase cu mediul. (Autor : Alexandru Balaci)
Bibliografie
Calendar Rador
https://www.britannica.com/science/nylon
Nailonul, o invenție ce a schimbat lumea și “nebunia ciorapilor de damă”
