”Grevele din Franța se intensifică, pe măsură ce crește furia din cauza majorării vârstei de pensionare” observă Washington Post, în timp ce The Guardian vorbește despre 200 de proteste organizate joi în întreaga Franță. La Paris situația este deosebit de tensionată, remarcă Le Figaro, după ce joi, în a noua zi de mobilizare, s-a înregistrat un număr record de protestatari. Liberation consideră că interviul acordat miercuri de președintele Emmanuel Macron a fost ”un carburant care a alimentat furia”, idee împărtășită și de Les Echos. Citând un sondaj realizat joi, Les Echos detaliază că interviul a fost urmărit de 10 milioane de telespectatori, dar șapte din zece nu l-au găsit convingător pe președintele Macron, iar 61% au simțit că remarcile sale le provoacă și mai multă furie.
La summitul UE ce se desfășoară la Bruxelles, liderii europeni au aprobat un plan de a trimite Ucrainei 1 milion de obuze de artilerie în următoarele 12 luni pentru a o ajuta în a contracara invazia Rusiei, anunță EuObserver, explicând că planul fusese deja convenit de miniștrii de externe și ai apărării din UE. Președintele ucrainean le-a mulțumit liderilor europeni printr-un apel video, dar a cerut totodată ca Europa să furnizeze Kievului avioane și rachete cu rază lungă de acțiune, mai notează EuObserver. Reuters preia avertismentul lui Zelenski că dacă Europa nu furnizează într-un ritm mai rapid mai multe arme și nu impune mai multe sancțiuni Rusiei, războiul s-ar putea prelungi ani de zile. Associated Press amintește că înaltul reprezentat pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat săptămâna aceasta că a obținut aprobarea pentru alocarea unui miliard de euro pentru a încuraja țările membre să furnizeze obuze de artilerie din stocurile deja existente sau din comenzile în curs, iar un alt miliard de euro ar urma să accelereze comenzile noi și să încurajeze țările să lucreze împreună pentru a face achiziții prin Agenția Europeană de Apărare sau în grupuri de cel puțin trei state. Ungaria și Bulgaria au anunțat însă că nu vor participa la furnizarea de muniție către Ucraina, mai notează Associated Press. Totuși sub titlul ”În Valea Trandafirilor din Bulgaria, secretul bine păstrat al armelor livrate Ucrainei”, Le Monde observă că Bulgaria este printre puținele țări care încă produce armament de tip sovietic în Uniunea Europeană, alături de România și Republica Cehă. ”Dar discreția rămâne la ordinea zilei”, constată cotidianul francez, explicând că ”într-o țară străbătută de o puternică simpatie pro-rusă, fabricile bulgare de armament, care funcționează la viteză maximă, sunt discrete în privința livrărilor lor către Kiev”. Sub titlul ”Bătălia pentru Marea Neagră și absența Bulgariei”, agenția Mediapool consideră că ”poziția Sofiei în ceea ce privește războiul din Ucraina, dotarea armatei și achiziția de noi arme ridică multe semne de întrebare, dar și îngrijorări cu privire la capacitatea celor aflați în prezent la putere la Sofia de a înțelege gravitatea, profunzimea și riscurile pe care le presupune schimbarea geopoliticii”. ”Autoritățile de la București sunt conștiente de riscurile pe care le presupune dorința Moscovei de a împinge în afară prezența occidentală de la Marea Neagră, dar și de dorința Rusiei de a o transforma într-o „mare închisă”, constată Mediapool, detaliind că: ”la începutul acestui an pe Aeroportul Otopeni de lângă Bucureşti, a aterizat prima aeronavă din Sistemul de avertizare timpurie şi control al spaţiului aerian al NATO”, iar ”până la sfârșitul acestei luni, în România vor fi în total trei astfel de aeronave”. ”O prezență militară serioasă există, de asemenea, în zona celui mai mare port românesc de la Constanța, care este unul dintre cele mai mari din Europa, iar portul își crește constant capacitatea și serviciile pe care le oferă”, mai remarcă Mediapool, explicând că ”aceste acțiuni vizează întărirea poziției de apărare a Alianței în regiunea Mării Negre”. Spre deosebire de Bulgaria, țările vecine Turcia, Grecia și România ”au transformat cu succes” parteneriatul cu SUA ”într-un atu serios pentru înarmarea propriilor armate și îşi cresc influența în regiune”, mai constată Mediapool.
Între timp, ”trupele ruse pierd teren la Bahmut”, constată El Periodico, detaliind că ”analiștii și observatorii sunt de acord că prezenţa forțelor de ocupație în orașul emblematic din regiunea Donbas s-a redus, iar președintele Zelenski a avut curajul să viziteze poziții din apropierea orașului atacat, întărind percepția că ofensiva rusă nu și-a atins obiectivul de a cuceri Bahmutul”. În plus, forţele ruse au părăsit joi oraşul Nova Harkova, din regiunea sudică Herson, transmite Reuters, citând armata ucraineană.
Presa internațională continuă să analizeze relațiile dintre Occident și China, după vizita întreprinsă la Moscova de președintele chinez Xi Jinping. ”O amiciție primejdioasă”, titrează Financial Times, observând că ”plasându-se de partea Moscovei, Beijingul se îndepărtează și mai mult de partenerii lui comerciali din Europa și de SUA, de care depinde creșterea economică a Chinei”. ”Tactic vorbind, Putin are puține șanse de a câștiga războiul, mai ales în contextul creșterii livrărilor de armament de la aliații Ucrainei. Ceea ce-i lasă Beijingului doar două variante: fie va deveni aliatul combatantului perdant, fie va face cauză comună cu Rusia într-un război înverșunat, dar împotmolit”, explică Financial Times, subliniind că ”actualul curs al Chinei nu servește decât la provocarea unor tensiuni și mai mari cu Occidentul și la accelerarea decuplării de cei mai mari parteneri comerciali ai săi”. Pe de altă parte, ”discursul foarte anti-occidental al lui Xi Jinping, împărtășit cu Vladimir Putin, complică dilema europenilor în relația cu China”, constată Le Monde. Este oare timpul ca europenii să devină duri cu Beijingul? se întreabă cotidianul francez, observând că ”până acum, europenii s-au arătat dornici să colaboreze cu China, distanțându-se de abordarea de tip confruntare adoptată de Statele Unite”. Dar în condițiile în care ”China intenționează să-și afirme rolul de putere rivală a Statelor Unite și a aliaților săi europeni, capabilă să modeleze, cu complicitatea Rusiei, o nouă ordine mondială”, ”capitalele din estul continentului, mai sensibile la pozițiile Statelor Unite, devin din ce în ce mai suspicioase față de China”, remarcă Le Monde. Washington Post scrie despre audierea ”extrem de combativă” la care directorul executiv al platformei TikTok a fost supus timp de 5 ore în Congresul american pe tema legăturilor aplicației cu China. Reprezentanții ambelor partide s-au arătat neobișnuit de uniți în neîncrederea și îngrijorările lor cu privire la legăturile platformei cu compania-mamă chineză, mai observă Washington Post. Congresmenii republicani și democrați l-au întrebat în mod repetat pe directorul Shou Chew dacă TikTok îi spionează pe americani în numele guvernului chinez, întrerupându-l de mai multe ori în mijlocul propoziției pentru a-i cere furioși răspunsuri cu „da” sau „nu”, descrie și New York Times atmosfera tensionată de la audieri. Cotidianul american constată că directorul Tik Tok nu a reușit să tempereze îngrijorările Congresului american, iar The Guardian conchide că viitorul aplicației este sub semnul întrebării în contextul amenințării ca administrația Biden să interzică Tik Tok în întreaga țară.
(Carolina Ciulu)
