Joi, 30 martie, se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Viorel Cosma, personalitate de excepție a culturii şi vieţii muzicale româneşti, muzicolog, lexicograf, critic muzical şi profesor. A fost numit adeseori „Patriarhul muzicologiei românești”, fiind un erudit cercetător, devotat ştiinţei şi culturii române, riguros şi tenace, întotdeauna binevoitor şi foarte modest.
Viorel Cosma s-a născut la 30 martie 1923, la Timişoara.
Aici şi-a început studiile muzicale (vioară) la Conservatorul Municipal din Timişoara (1929–1931), la numai 6 ani, în urma unei dispense de vârstă obţinută de la regele Carol al II-lea.
S-a format în lumina unor dascăli de seamă: a luat lecţii de vioară cu Eugen Cuteanu şi de solfegiu cu Sabin Drăgoi.
Este absolvent al Liceului Gheorge Şincai din Bucureşti.
Şi-a continuat şi desăvârşit studiile muzicale la Conservatorul din Bucureşti (1945-1950), unde a studiat armonia cu Mihail Jora, armonia şi contrapunctul cu Marţian Negrea, compoziţia cu Leon Klepper, orchestraţia cu Theodor Rogalski, istoria muzicii cu Zeno Vancea şi Vasile Popovici, dirijatul coral cu Ştefan Popescu şi Dumitru D. Botez, dirijatul orchestrei cu George Georgescu şi Constantin Silvestri, estetica muzicală cu Dimitrie Cuclin, canto cu Jean Bănescu, pianul cu Florin Eftimescu şi Paul Jelescu.
S-a perfecţionat în Bucureşti (1947-1950) cu Mihail Jora, la forme muzicale, compoziţie, şi Paul Constantinescu, la armonie modală.
După absolvirea Conservatorului, a desfășurat o strălucită carieră didactică de peste cinci decenii, predând la Conservatorul Alberto della Pergola din București (1945-1947), la liceele de muzică Dinu Lipatti și George Enescu din Capitală (1951-1964), la Universitatea Națională de Muzică și Universitatea Hyperion din București (1951-1999). Între anii 1972-1973, şi-a desăvârşit specializarea, urmând cursurile de muzicologie ale profesorului Martin Ruhnke, profesor în cadrul Departamentului de Muzicologie al Universităţii Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg.
Viorel Cosma este autorul unei opere monumentale, impresionantă prin întindere, prin bogăție și profunzime de conținut, în mai multe domenii ale artei muzicale: muzicologia, critica muzicală, lexicografia, didactica muzicală și activitatea dirijorală. Contribuţiile sale ştiinţifice excepţionale sunt conţinute în cele peste 100 de volume și 5000 de articole, studii și eseuri al căror autor este.
Cercetările sale asupra unor personalităţi din istoria muzicii româneşti – Ioan Căianu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Filimon, Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Eusebie Mandicevschi, Ion Vidu, Teodor Burada, Ivan Iovanovici, George Enescu, Sergiu Celibidache și alții – reprezintă contribuţii fundamentale în domeniul muzicologiei.
Însă aprecierea naţională şi internaţională i-au adus-o cele 14 volume închinate vieţii şi creaţiei componistice a lui George Enescu.
Viorel Cosma este considerat fondatorul cercetării moderne în domeniul lexicografiei, fiind, de altfel, şi titularul primei catedre de lexicografie din cadrul Academiei Naţionale de Muzică din Bucureşti (1993). La capătul unei cercetări perseverente, întinse pe mai multe decenii, Viorel Cosma a dăruit muzicii româneşti o monumentală sinteză, în zece volume, însumând peste 2800 de pagini, intitulată Muzicieni din România (1989-2012), lexicon în care figurează circa 1500 de compozitori, muzicologi, critici muzicali, profesori, folcloriști, editori și copiști români.
A participat la numeroase manifestări ştiinţifice, a conferenţiat la prestigioase universităţi europene şi americane şi a colaborat la volume colective de lexicografie.
Nu în ultimul rând, Viorel Cosma a fost cel mai longeviv colaborator al Societaţii Române de Radiodifuziune, unde a realizat emisiuni muzicale şi cronici timp de peste 70 de ani.
Viorel Cosma s-a bucurat de recunoaștere pe plan național și internațional. În semn de preţuire, profesorul Viorel Cosma s-a aflat de 12 ori între laureaţii premiilor Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, decernându-i-se Marele Premiu în anul 2003, Premiul Academiei Române în anul 1974 și Premiul Naţional pentru Artă în anul 2008.
A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică din Chişinău şi al Universităţii de Arte George Enescu din Iaşi în anul 2013.
La data de 5 iulie 2013, la împlinirea vârstei de 90 de ani, ca o încununare a întregii activităţi, a primit din partea Preşedinției României, Ordinul Național „Steaua României” – în grad de Cavaler.
A fost membru a numeroase societăţi de muzicologie şi asociaţii profesionale de peste hotare (Georg Friedrich Händel Gesellschaft din Halle, The International Musicological Society din Basel, Gesellschaft für Musikforschung din Kassel, Société Française de Musicologie din Paris, Société Fryderyk Chopin din Varşovia).
A primit, de asemenea, numeroase distincţii, precum Ordinul Meritul Cultural al Poloniei (1972), Medalia comemorativă Bartók Béla (1982), Premiul Internaţional al criticii muzicale ARTISJUS din Budapesta (1984) şi International Man of the Year (Cambridge, 1992).
Din 24 ianuarie 2004 a fost membru corespondent al Academiei Pontificale Tiberina (Pontificia Accademia Tiberina) din Roma.
Viorel Cosma a primit, din partea Bisericii Ortodoxe Române, în anul 2003, Crucea Patriarhală şi, la data de 28 martie 2013, Ordinul Sfinții Împărați Constantin și Elena al Patriarhiei Române.
Viorel Cosma a murit la 15 august 2017, la vârsta de 94 de ani, fiind înmormântat la Cimitirul Andronache.
