Războiul din Ucraina dar și poziția comunității internaționale față de evoluțiile înregistrate în acest conflict se află pe prima pagină a presei internaționale.
Uniunea Europeană amenință Belarusul cu noi sancțiuni, dacă va accepta armele nucleare ale Rusiei pe teritoriul său, scrie El Periodico din Spania. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat că „UE este pregătită” să adopte noi sancțiuni la adresa Minskului, dacă va permite desfășurarea de arme nucleare rusești. Președintele belarus Aleksandr Lukașenko și alte 194 de persoane apropiate regimului au deja interdicția de a intra în UE, iar averile lor sunt înghețate. „Acceptarea de către Belarus a armelor nucleare rusești ar implica o escaladare iresponsabilă și o amenințare la adresa securității europene. Belarusul încă o poate opri, este decizia sa. UE este pregătită să răspundă cu mai multe sancțiuni”, a spus Borrell.
Apărarea Bahmutului este o „necesitate militară”, afirmă Comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei, general-colonelul Oleksandr Sirski, citat de Reuters. El a făcut această afirmatie în timpul unei vizite pe linia frontului din estul Ucrainei pentru a rezolva „aspecte problematice care împiedică executarea eficientă a sarcinilor de luptă”. Responsabilul militar ucrainean a luat „decizii operaţionale menite să consolideze capacităţile ucrainene de descurajare şi de a provoca daune inamicului”. Armata nu a furnizat detalii şi nici nu a precizat când a avut loc vizita, dar comentariile lui Sirski subliniază intenţia Ucrainei de a continua lupta la Bahmut, în pofida numărului mare de morţi de acolo.
Militarii ucraineni care au plecat în Marea Britanie pentru a învăța cum să utilizeze tancurile Challenger promise de administrația de la Londra și-au încheiat misiunea iar vehiculele de luptă ar urma să fie livrate în curând Kievului, notează AFP. Militarii ucraineni astfel instruiţi, al căror număr nu a fost precizat, revin în ţara lor „echipaţi mai bine, dar mai puţin expuși pericolului”, a declarat ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace. „Regatul Unit trimite tancuri Challenger 2, care vor fi în curând la dispoziţia forţelor armate” ucrainene, a indicat un comunicat al Ministerului britanic al Apărării.
Sprijin militar vine și din partea Germaniei, care a livrat deja tancurile Leopard 2 și vehiculele de infanterie Marder, arată Der Spiegel, citând surse guvernamentale. „18 tancuri Leopard 2 și aproximativ 40 de vehicule de luptă de infanterie Marder, promise de autoritățile de la Berlin Kievului, au ajuns în Ucraina. Transferul de tancuri a fost anunțat la sfârșitul lunii ianuarie. Acceptul dat de Berlin, după mai multe luni de discuții, a deschis posibilitatea livrării de tancuri germane nu doar din Germania, ci și din alte țări în care acestea sunt utilizate”.
„Războiul din Ucraina provoacă fisuri în neutralitatea Elveției”, titrează publicația iberică ABC. Pentru prima dată și din cauza războiului din Ucraina, mai mult de jumătate din populația ţării susține apropierea de NATO. 55% dintre elveţieni au aprobat o astfel de strategie în ianuarie, data sondajului, cu 10 puncte procentuale mai mult decât în anul anterior. „În 2021, 71% dintre cei chestionați credeau că neutralitatea asigură că Elveția nu este atrasă în niciun conflict internațional. Faptul că elvețienii încep să se îndrepte încet spre o neutralitate mai poroasă nu se datorează unor motive legale, ci temerilor de a-și face din Statele Unite un dușman. Ambasadorul american la Berna a criticat Elveția că nu a blocat între 50.000 și 100.000 de milioane de euro din conturile oligarhilor ruși.
Parlamentul Ungariei a ratificat aderarea Finlandei la NATO, aducând țara cu un pas mai aproape de a deveni membră a Alianței în contextul în care și Turcia urmează să își dea acordul în curând pentru această fază, scrie Politico. În schimb, aderarea Suediei rămâne în așteptare, Ankara cerând implementarea unor măsuri anti-teroriste mai stricte și extrădarea unor persoane pe care le consideră a fi membri ai unor organizații teroriste. Parcă oglindind decizia Turciei, și autoritățile de la Budapesta sunt reticente în a da acordul pentru aderarea Suediei, mai arată Politico.
Tot din actualitatea europeană aflăm despre organizarea unor ample proteste care paralizează transporturile în Germania, sindicatele participante cerând măriri de salarii pe fondul creșterii costurilor de trai, arată CNN. „Grevele la nivel național din Germania – printre cele mai din ultimele decenii – provoacă perturbări uriașe pe aeroporturile țării, în transportul public și în cel mai mare port al țării. Protestele au fost convocate de două mari sindicate de transport din cea mai mare economie a Europei. Ver.di, unul dintre sindicate, a cerut o majorare salarială de 10,5% pentru membrii săi, invocând creșterea costurilor cu energie și alimente. Peste 400.000 de lucrători din transport iau parte la acțiunea de protest potrivit lui Frank Werneke, șeful Ver.di. Zborurile de pe opt aeroporturi majore, inclusiv cele din München, Frankfurt și Hamburg, au fost afectate de greve. Asociația Germană a Aeroporturilor a estimat că aproximativ 380.000 de călători nu putut decola luni.
Proteste au avut loc și în Israel, față de reforma justiției anunțată de cabinetul Netanyahu. Pe fondul acestor demonstrații, premierul a decis amânarea planului de reformare a sistemului judiciar, arată Jerusalem Post. Anterior, preşedintele israelian ceruse oprirea procesului de reformă judiciară după manifestaţii de masă, în contextul demiterii de către premier a ministrului Apărării, Yoav Gallant, „la o zi după ce acesta a cerut o pauză de o lună în procesul de reformă judiciară controversat, dorit de guvern”, scrie France24. Statele Unite s-au declarat „profund îngrijorate” şi au subliniat „necesitatea urgentă a unui compromis”. „Valorile democratice au fost întotdeauna şi trebuie să rămână o caracteristică a relaţiilor dintre Statele Unite şi Israel”, a avertizat purtătoarea de cuvânt a Consiliului de securitate naţională a Casei Albe. Ea a mai subliniat că „schimbările fundamentale pentru un sistem democratic ar trebui făcute pe o bază de sprijin popular cât mai largă posibil”./fmatei
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
