Ambasada Italiei la București, în colaborare cu Autoritatea Națională Anticorupție și Fundația Premiul Giorgio Ambrosoli, a organizat o întâlnire la Reședința Italiei cu reprezentanți ai societății civile românești dedicată schimbului de experiență între Italia și România privind participarea societății civile la controlul legalității, cu accent în special pe protecția avertizorilor de integritate. La evenimentul deschis cu un salut introductiv din partea ambasadorului Alfredo Durante Mangoni, au participat în calitate de vorbitori Laura Valli, consilier al Autorității Naționale Anticorupție (ANAC); Mirella Dummar Frahi, Director al Diviziei Societății Civile a UNODC; Mario Carlo Ferrario, membru fondator al Fundației Premiului Giorgio Ambrosoli și Paolo Bertaccini Bonoli de la Territoria House și Universitatea Catolică din Milano.
Scopul întâlnirii a fost evidenţierea experienței italiene din ultimele decenii în dezvoltarea de bune practici privind rolul societății civile și al organismelor intermediare organizate în materie de sesizare, prevenire și combatere a infracţionalităţii, criminalității organizate și corupției, stabilind un dialog cu omologii români pe tema integrităţii în sectorul public și privat, îndeosebi în ceea ce privește protecția avertizorilor de integritate, în vederea transpunerii recentei directive a UE în domeniu în legislațiile lor naţionale.
Cu acest prilej, au fost prezentate după patruzeci de ani povestea avocatului Giorgio Ambrosoli, comisar lichidator al Băncii Private Italiene asasinat la comandă în 1979, și mărturia acestuia în slujba legalității și transparenței în activitatea bancară și financiară.
Ambasadorul a subliniat că „evenimentul urmează liniile directoare deja trasate de această Ambasadă, care în aprilie și octombrie 2022 a găzduit Italian Business Integrity Day și, respectiv, un seminar privind Convenția Anticorupție OCDE la care România intenționează să adere. Astăzi ne concentrăm atenția pe protecția avertizorului de integritate; suntem convinși că și în acest domeniu comparația dintre experiențele noastre naționale se poate îmbogăți reciproc, poate sprijini poziționarea României în problemele statului de drept și poate contribui la consolidarea relațiilor bilaterale”.
Întâlnirea găzduită în Ambasadă a avut loc la câteva zile după conferința internațională la nivel înalt organizată de Agenția Națională de Integritate română, la care a participat și domnul Giuseppe Busia, președintele Autorității Naționale Anticorupție din Italia. ANAC, care supraveghează respectarea obligațiilor de transparență, desfășoară o acțiune preventivă și consultativă în domeniul activităților anticorupție și de supraveghere în contextul contractelor publice, a devenit un model de referință la nivel european și internațional.
Laura Valli de la ANAC și-a exprimat aprecierea pentru inițiativa care „dă glas instituțiilor și societății civile pe tema legalității și whistleblowing, din ce în ce mai de actualitate odată cu implementarea Directivei UE și a proiectului Directivei UE privind lupta împotriva corupției. Bogăția dezbaterii a confirmat că nu poate exista o luptă împotriva corupției care să nu depășească granițele fiecărui stat membru și să nu implice organizații ale societății civile”.
Mirella Dummar Frahi a subliniat „importanța participării societății civile la nivel global la lupta împotriva corupției și criminalității transnaționale prin Convenția ONU împotriva corupției UNCAC și cea împotriva criminalității transnaționale UNTOC”.
Mario Carlo Ferrario a ținut să evidenţieze că „experiența de zece ani a Premiului Giorgio Ambrosoli este o bună practică ce poate constitui un punct de referință și o sursă de inspirație şi în alte state ale Uniunii Europene și nu numai, pentru a scoate în valoare și a sprijini acţiunile meritorii în condiții de presiune și intimidare față de cetățeni în activitățile lor profesionale, un bastion crucial pentru protecția și afirmarea substanțială a statului de drept”.
Paolo Bertaccini a încheiat lucrările exprimând speranța că „traiectoria istorică italiană de la începutul anilor ’80 până în prezent, o experiență deosebită în scenariul internațional al angajamentului direct și rolul cheie al societății civile și al organismelor intermediare (asociații libere, întreprinderi, profesioniști, reprezentanți ai intereselor, jurnaliști, universități, școli, familii, autonomii funcționale, centre civice) în lupta împotriva mafiei și infracţionalităţii, pot contribui la căi din ce în ce mai recunoscute în direcția citizen empowerment și a abordărilor multi-stakeholder publice -private”.
