În următoarele trei luni rămase până la sfârşitul perioadei de tranziţie în peninsula Crimeea, anexată n martie de Federaţia Rusă, locuitorii acestei regiuni trebuie predea de bunăvoie toate cărţile incluse în lista federală a materialelor extremiste interzise. Potrivit autorităţilor de ocupaţie, problema constă în faptul că o parte din literatura permisă în Ucraina este interzisă pe teritoriul Rusiei. În Crimeea continuă şi altfel de provocări la adresa populaţiei de etnie tătară, fostul lider al comunităţii, Mustafa Djemiliev, susţinând la APCE că, după ce Crimeea a fost anexată de Rusia, au dispărut cel puţin 18 etnici tătari crimeeni. Numai în ultima săptămână, pe teritoriul Crimeii au fost găsite cadavrele a doi tătari declaraţi dispăruţi. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat, însă, că nu a auzit ca în Crimeea să fi existat astfel de cazuri”. Incidente au loc şi în instituţiile de învăţământ din peninsulă. Într-o şcoală din Simferopol, de exemplu, profesorii au adunat cărţile în limba ucraineană şi le-au rupt în faţa elevilor. Potrivit unui elev, „profesorii au adunat manualele ucrainene ca pe nişte gunoaie şi le-au distrus sub ochii elevilor”. Câţiva elevi au încercat să salveze măcar o parte din cărţi, intenţionând să le ia acasă, însă profesorii le-au interzis să facă acest lucru. „În şcoala noastră au fost strânse toate cărţile în limba ucraineană şi despre Ucraina. Sub ochii elevilor, profesorii au început să le distrugă, invitând şi copiii să participe la această barbarie. Am reuşit să salvez o singură carte, un dicţionar ucrainean-englez. Altceva nu am mai putut să salvez” – a povestit unul dintre elevi. Potrivit presei din Ucraina, cărţile în limbile tătară şi ucraineană au mai fost distruse în 1783, după anexarea Crimeii la Imperiul Rus. În Crimeea nu au mai rămas nici şcoli cu predare în limba ucraineană, autorităţile separatiste susţinând că „nu mai există solicitări din partea părinţilor”. Preşedintele fundaţiei „Krîm”, Riza Asanov, susţine că „răpirile, violenţele fizice şi asasinatele care vizează comunitatea tătaro-crimeeană sunt, de fapt, politici consecvente de intimidare a tătarilor, care se pronunţă împotriva ocupaţiei ruse”. Reprezentanţii organizaţiei „Human Rights Watch”, de asemenea, afirmă că există tot mai multe presiuni asupra populaţiei tătare din Crimeea. „Toate aceste răpiri de persoane contribuie la o atmosferă de teamă şi ostilitate faţă de cei care împărtăşesc puncte de vedere proucrainene, cum sunt tătarii crimeeni” – susţin activiştii „Human Rights Watch”, precizând că este nevoie de investigarea tuturor circumstanţelor dispariţiei tătarilor, inclusiv a implicării miliţiei locale şi a serviciilor speciale ruse.
www.vlasti.net – 15 octombrie
