Dragomir Hurmuzescu este unul dintre acele spirite luminate şi erudite care au marcat prima jumătate a secolului al XX-lea. Întemeietorul radiofoniei în România, profesorul, cercetătorul, fizicianul Hurmuzescu a fost omagiat la 28 martie, la 150 de ani de la naştere, printr-o sesiune de comunicări, de Asociaţia Pro Muzeum, de Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii, în parteneriat cu Agenţia de presă Rador a Radio România.
Temele principale ale cercetărilor şi dezbaterilor au fost dimensiunea ştiinţifică, de cercetător, de profesor şi de părinte al radiofoniei ale lui Dragomir Hurmuzescu.
Experimentată în Occident de fizicieni şi, mai cu seamă, cercetată de foştii radiotelegrafişti din timpul Primzului Război mondial, radiofonia părea la începutul anilor 1900 o activitate ocultă.
Anul 1928 a însemnat o revoluţie a modalităţilor de transmitere a informaţiei în România. O mână de oameni entuziaşti, inspiraţi şi conduşi de Dragomir Hurmuzescu, au reuşit să înfrângă dificultăţile de ordin pecuniar care se ridicau în calea realizării unui asemenea proect, dar şi numeroasele prejudecăţi.
« La începutul Radiodifuziunii se punea problema unei staţii de emisie. Se făcuse ceva sporadic, Institutul Electrotehnic al lui Hurmuzescu, profesorul Hurmuzescu, făcuse emisiuni sporadice, cu antena trimisă de Petraşcu pe străzile Bucureştiului. Şi-atuncea, în vederea instalării staţiei la Băneasa de 12 kW, s-a pus problema unei staţii mici, aşa numita staţie de 400 W, care s-a instalat într-una din camerele palatului din Berthelot, unde era Radiodifuziunea. Aicea au montat-o, am dat drumul cum am putut, cu mijloace improvizate. Staţia era dotată cu un grup motor generator cu două colectoare, unul pentru joasă tensiune, pentru filamente, unul cu înaltă tensiune pentru anod – grupul ăsta stătuse în subsol – şi am încercat să-i dăm drumul. Am lucrat la el vreo două zile şi n-am reuşit să-l punem în funcţiune. Când, după două zile, am făcut tot felul de încercări, am reuşit cu ajutorul unor acumulatori şi-am pus grupul ăsta în funcţiune, cu care am alimentat staţia de 400 W. 
Şi, în fine, am început programul de 400 W, să emitem regulat, cu mănunchiul de oameni de la Radiodifuziune, în Berthelot. Aşa am început emisiunile de radio… » (Inginerul Alexandru (Lică) Georgescu, directorul postului Radio Bod, între 1934-1949, interviu realizat de Silvia Iliescu şi Octavian Silivestru, 13.10.1994, Arhiva de istorie orală, Rador, Radio România).
La finalul lucrărilor, participanţii au putut vizita Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii, deschis în incinta cazarmei istorice Fort 3 Otopeni, care conţine peste 35.000 de exponate ce recompun istoria mijloacelor de comunicare civile şi miltare inventate de umanitate. Acest muzeu, unic în România, s-a născut din pasiunea şi entuziasmul organizatorului sesiunii omagiale, generalul mr. ® Ion Cerăceanu.
RADOR, 28 martie 2015
