Izolată pe scena internaţională de la lansarea ofensivei sale militare în Ucraina, Moscova a organizat joi şi vineri al doilea summit Rusia-Africa. Ecourile acestui summit se suprapun cu știrile privind lovitura de stat din Niger, notează Washington Post, consemnând faptul că summitul a reunit delegaţiile a 49 de ţări africane, cărora Vladimir Putin le-a promis că luptă pentru „o ordine multipolară justă şi democratică” şi „împotriva neocolonialismului”.
Tot despre summitul Africa Rusia scrie și cotidianul spaniol ABC. „După ce a promis cereale gratuite celor șase țări africane în încercarea de a calma spiritele după retragerea Rusiei din acordul de export de cereale ucrainene, președintele rus a anunțat că va anula aproximativ 20.000 de milioane de euro din datoria țărilor africane față de Moscova și a asigurat că este dispus să adauge încă 82 de milioane de euro pentru a „reduce povara economică” a continentului african. După cum explică ABC, liderul rus a subliniat că „acesta este un pas practic și real către o intensificare semnificativă a muncii cu țările africane în sfera politică, comercială, umanitară, culturală și turistică”.
LE NOUVEL OBSERVATEUR încearcă să explice de ce Vladimir Putin a promis cereale gratuite pentru șase țări africane. Izolat pe scena internațională de la lansarea ofensivei sale militare în Ucraina în 2022, Kremlinul poate conta întotdeauna pe sprijinul, sau pe neutralitatea multor țări africane, iar acest summit a fost văzut ca un test diplomatic și politic pentru Moscova. În ultimii ani, Rusia a căutat să-și consolideze legăturile cu Africa, în special prin prezența grupului paramilitar Wagner, a cărui rebeliune eșuată de la sfârșitul lunii iunie pune la îndoială viitorul operațiunilor sale pe continent.
Între timp, lovitura de stat din Niger preocupă diplomația europeană, după cum observă cotidianul de stânga Liberation. Țara, fostă colonie franceză devenită independentă în 1960, este unul dintre ultimii aliați ai Parisului în Sahel. „Franța nu va tolera niciun atac împotriva intereselor sale”, avertiza, de la Paris, Emmanuel Macron, în timp ce mii de persoane manifestau în fața ambasadei franceze din capitala africană. Franța, care s-a retras din Mali sub presiunea juntei militare susținute de Moscova, are în prezent 1.500 de soldați dislocați în Niger care au operat până acum împreună cu armata locală.
La rândul său, Le Monde reamintește că Nigerul, situat în inima Sahelului, este una dintre cele mai sărace țări din lume, un vast teritoriu deșertic cu o populație de aproximativ 20 de milioane de locuitori, cu una dintre cele mai mari rate de creștere demografică de pe planetă.
Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest a organizat duminică un summit extraordinar, în cadrul căruia au dat puciștilor un ultimatum de o săptămână pentru a restabili ordinea constituțională, avertizând că nu exclud „folosirea forței”. Dacă aceste solicitări „nu sunt îndeplinite în termen de o săptămână”, organizația va „lua toate măsurile necesare” și „astfel de măsuri pot include folosirea forței”, mai scrie Le Monde.
Rusia nu este total împotriva unei reluări a dialogului cu Ucraina, crede editorialistul publicației Les Echos, care explică și contextul: într-o conferinţă de presă la Sankt Petersburg, după întâlnirea cu lideri africani, şeful Kremlinului a afirmat că el nu respinge ideea de negocieri cu Kievul, la un an şi jumătate după declanşarea războiului. Preşedintele rus a spus de asemenea că iniţiativele de pace prezentate de ţările africane sau de China ar putea constitui o bază pentru pace.
Eventuala reluare a dialogului între Rusia şi Ucraina riscă să dureze până să se concretizeze, a avertizat totuşi Vladimir Putin, apreciind că este complicat să institui o încetare a focului în vreme ce armata ucraineană desfăşoară o ofensivă. Pe de altă parte, şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andri Iermak, a declarat la jumătatea lunii iulie că ţara sa nu va negocia cu Rusia atâta vreme cât trupele Moscovei se vor afla pe teritoriul ucrainean.
Papa Francisc a cerut la rândul său autorităţilor ruse să revină în acordul care permitea exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, vorbind despre milioanele de persoane care suferă de foame, notează La Libre Belgique. „Să ne rugăm fără încetare pentru Ucraina martirizată, unde războiul distruge tot, inclusiv grâul, şi asta reprezintă o gravă ofensă la adresa lui Dumnezeu, pentru că grâul este darul lui pentru a hrăni omenirea, şi strigătele milioanelor de fraţi şi surori care suferă de foame urcă la cer”, a spus suveranul pontif duminică în faţa miilor de pelerini reuniţi în piaţa Sfântul Petru.
După cum reamintește cotidianul belgian, Rusia a suspendat în urmă cu două săptămâni acest acord, provocând o creştere a preţurilor cerealelor care afectează în special ţările cele mai sărace.
Incendiile de vegetație amenință în continuare sudul Europei. „Păduri și culturi distruse, orașe supraîncălzite… ecosistemul din Grecia este în pericol”, avertizează Le Figaro după ce 50.000 de hectare s-au făcut cenuşă în iulie, cea mai caldă lună din ultimii zece ani. Grecia a fost lovită de o perioadă lungă de căldură, vânturi puternice și secetă, „condiții climatice extreme (care) favorizează incendiile”, ca și în alte părți de pe ţărmul Mediteranei. În urmă cu doi ani, incendiile de vegetație au ucis trei persoane în timpul verii și au ars 130.000 de hectare, inclusiv plantații de măslini și păduri de pini care produc rășină. „Incendiile repetitive pun în pericol ecosistemul, pădurile sunt transformate în teren agricol, peisajul tinde să se schimbe și să semene cu vederi africane”, conchide cotidianul francez.
Și Elveția va fi afectată de încălzirea globală, susține Antonio Hodgers, șeful departamentului funciar al cantonului Geneva, într-un interviu publicat sâmbătă de ziarul Le Temps. ”Pentru fiecare creștere cu două grade Celsius a temperaturii globale, Podișul Elvețian va suferi patru”, adaugă acesta, precizând că afirmaţiile sale se bazează pe prognozele Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice al ONU. Potrivit lui Hodgers,
până în 2090, Geneva va avea clima din Puglia (sudul Italiei). Un exponent al Partidului Verzilor din Elveția insistă că orașul trebuie transformat după modelul urban mediteraneean, cu ziduri albe, livezi de măslini și infrastructuri care să favorizeze circulația naturală a aerului.
Pentru a afla starea sănătății și reacțiile la schimbările climatice ale celor mai îndepărtate păduri de pe planetă, o fundație din regiunea Trentino va testa în 15 păduri din întreaga lume un nou instrument bazat pe tehnologia ‘Internet of Things’, capabil să funcţioneze autonom și să ofere informații în timp real despre creșterea, densitatea copacilor, îngălbenirea frunzelor și stresul hidric al plantelor forestiere, notează Agenția Ansa. Activitatea va implica păduri din toată lumea, din Canada până în China, din Ecuador până în Tanzania și din Argentina până în Australia, și face parte din proiectul Remotrees, finanțat prin programul Horizon Europe. Combinarea datelor obținute cu cele ale imaginilor satelitare va face posibilă îmbunătățirea modelelor de calcul pentru cartografierea stării pădurilor, favorizând o gestionare mai durabilă în condițiile schimbărilor climatice care afectează multe păduri, conchide ANSA.
Ruxandra Lambru – Agenția de Presă Rador
