Presa internaţională urmăreşte îndeaproape negocierile Occidentului cu Iranul pe tema ambiţiilor nucleare ale Teheranului, mai ales că s-a ajuns la termenul limită pentru încheierea unui acord-cadru. Se fac estimări, sunt reluate declaraţii ale părţilor implicate şi ale specialiştilor, sunt epise ipoteze şi recomandări. O mare parte a presei, mai ales cea vestică, pare să promoveze ideea că „orice acord este mai bun decât lipsa unui acord”. Există însă şi ipoteza, vehiculată în presa israeliană, că „nu orice acord este bun” şi că „este nevoie de multă grijă în relaţia cu Iranul”. Sub titlul „Iranul contează cel mai mult”, The New York Times susţine – cităm – că „un acord nuclear cu Iranul care să dureze cel puţin zece ani, cu monitorizare tenace şi un program strict limitat de îmbogăţire a uraniului destinat numai unor scopuri civile nu este rezultatul ideal, dar este cel mai bun rezultat posibil în contextul unor convorbiri prelungite care au îndepărtat deja pericolul nuclear din Iran şi au ridicat un capăt de pod între Washington şi Teheran”. Publicaţia avertizează că „Alternetivele sunt mult mai rele. Centrifugele de îmbogăţire a uraniului ar intra rapid în acţiune. Tobele războiului se vor auzi din nou în pofida faptului că apelurile la atacarea Iranului sunt o iresponsabilă invitaţie la dezastru. Bombele americane sau israeliene (sau ambele) în Persia ar avea un întreg şir de consecinţe catastrofale”, scrie The New York Times.
The Guardian comentează că deşi surse apropiate negocierilor susţin că se conturează un acord, este greu de estimat dacă eventualele anunţuri făcute la încheierea discuţiilor pot fi considerate drept un cadru politic al paşilor următori. Însă, notează The Guardian, „orice anunţ public privind puncte de acord asupra unor chestiuni importante, precum viitoarea capacitate a Iranului de a îmbogăţi uraniul sau ridicarea sancţiunilor reprezintă un progres substanţial în cadrul celor 18 luni de negocieri cu miză ridicată”.
Un comentariu postat pe portalul de ştiri turcesc Haberturk subliniază că un acord este dorit atât de Statele Unite, pentru a-şi asigura câţiva ani de linişte, cât şi de Iran, pentru a vedea ridicate sancţiunile la adresa sa. Dar nu orice acord este bun, avertizează presa israeliană, citându-l pe premierul Benjamin Netanyahu. Potrivit Jerusalem Post, premierul israelian a declarat că acordul urmărit la Lausanne – cităm „transmite mesajul că nu există un preţ de plătit pentru agresiune ci, dimpotrivă, trebuie răsplătită”.
Presa urmăreşte în continuare crizele militare şi umanitare din Siria şi Yemen. Sub titlul „Ban Ki-moon denunţă eşecul comunităţii internaţionale în rezolvarea conflictului din Siria”, El Mundo scrie că Naţiunile Unite au lansat cel mai important apel din istoria lor pentru a aduna 8,4 miliarde de dolari, cu scopul de a face faţă catastrofei umanitare din Siria şi din ţările vecine”. Publicaţia spaniolă atrage atenţia că, spre deosebire de conferinţele anterioare, cea de faţă nu se concentrează doar asupra eforturilor de sprijin umanitar ci va încerca să găsească asistenţă sustenabilă pe termen lung, sprijinind proiecte de dezvoltare în Siria şi în ţările vecine. În Yemen, peste 40 de persoane şi-au pierdut viaţa în cursul unui atac aerian al coaliţiei internaţionale împotriva miliţiilor Houthi. Al Jazeera notează însă că nu se ştie sigur dacă tabăra vizată adopostea luptători Houthi sau refugiaţi.
Turcia a fost afectată de cea mai gravă pană de electricitate din istorie, scrie presa locală. O mare parte a ţării a rămas fără electricitate, inclusiv metropola Istanbul şi capitala Ankara, unde serviciile publice şi private au fost paralizate mai multe ore, scrie ziarul Sabah. Potrivit publicaţiei, ministrul Energiei a evitat să răspundă întrebărilor referitoare la un posibil atac terorist sau cibernetic şi a precizat că situaţa va fi investigată şi vor fi furnizate răspunsuri abia după ce accesul populaţiei la electricitate va fi restabilit complet.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
