Cu ochii ațintiți spre Ucraina, presa internațională consemnează evoluțiile în ceea ce poate fi numit războiul cerealelor. Kievul a anunțat pe 10 august că a deschis în timpul nopții culoare temporare de transport pentru nave comerciale cu cereale pe Marea Neagră, în pofida ameninţărilor Rusiei, notează Le Figaro. Este o măsură de ultim moment după ce, la jumătatea lunii iulie, Moscova pus capăt acordului cerealelor și a avertizat că orice navă care ar merge spre sau dinspre porturile ucrainene va fi considerată o potenţială ţintă militară, scrie Le Figaro, reamintind că, de atunci, s-au înmulțit numărul atacurilor armatei ruse asupra porturilor de la Marea Neagră, în special Odesa, sau a celor de la Dunăre, în special Izmail şi Reni.
De la Moscova, agenția Tass reține că ruta avută în vedere de ucraineni trece prin apele teritoriale și zonele economice maritime exclusive ale României și Bulgariei și reiterează poziția Ministerului rus al Apărării, conform căreia toate navele care navighează prin Marea Neagră către porturile ucrainene vor fi considerate drept potențiali transportatori de mărfuri militare, iar țările sub pavilionul unor astfel de nave vor fi considerate implicate în conflictul ucrainean de partea Kievului.
O altă publicație moscovită, NEZAVISIMAIA GAZETA, constată că Turcia are ambiția de a rămâne în centrul diplomației „alimentare”, dovadă fiind faptul că Recep Tayyip Erdoğan a anunțat că lucrează la o versiune extinsă a acordului de cereale. În opinia jurnalului rus, prin negocierea unui nou acord, Ankara vrea să-și păstreze veniturile, poziția exclusivă pe piață și garanțiile sale de securitate, precum și instrumentele de influență asupra instituțiilor internaționale. Iar Washingtonul sprijină Ankara în încercarea de a convinge Kremlinul să restabilească acordul. Prin urmare, „Turcia este pregătită să-și asume anumite riscuri pentru a restabili acordul sau a încheia unul nou, în care rolul Ankarei va fi principal și indispensabil” – conchide Nezavisimaia Gazeta.
Cu referire la aceeași zonă de conflict, NEW YORK TIMES scrie despre măsurile de siguranță luate de Polonia la frontiera cu Belarus. Varșovia anunță că va trimite încă 2000 de
militari la frontiera sa de est, iar publicația americană subliniază că mobilizarea survine pe fondul îngrijorării crescânde a Poloniei ca urmare a prezenței în Belarus a mercenarilor grupării private Wagner. În ultimele săptămâni au apărut tot mai multe semnale legate de posibile provocări și acțiuni de sabotaj, inițiate din Belarus de luptătorii regrupați ai lui Prigojin. După cum reamintește New York Times, elicoptere belaruse au violat recent spațiul aerian polonez, sporind tensiunile în regiune.
O întâlnire care s-a dorit a fi „istorică” și care a eșuat lamentabil – astfel descrie LIBERATION summitul Amazonului care a avut loc în orașul brazilian Belém și la care au participat președinții țărilor membre ale Organizației Tratatului de Cooperare Amazon – Brazilia, Bolivia, Columbia, Ecuador, Venezuela, Guayana, Peru și Surinam.
Deși organizatorul reuniunii, președintele brazilian Lula da Silva, a avut ambiții mari, dorind să facă din țara sa un jucător cheie în geopolitica climatică, comunicatul final a fost unul dezamăgitor, general și fără termene concrete, scrie publicația franceză. Brazilia, o țară care deține singură mai mult de 60% din bazinul Amazonului, și-a stabilit obiectivul de a elimina defrișarea terenurilor din toate ecosistemele până în 2030. ”Dar Lula nu a reușit să convingă Bolivia și Venezuela să-i urmeze exemplul”, regretă Liberation.
Declarația finală a summitului Amazonului, deși are unele lacune, deschide calea pentru obiective ambițioase și întărește cooperarea în regiune – notează în schimb un ziar brazilian, Folha Online. Și totuși, ONG-urile care activează în Amazonia au avertizat că două aspecte importante au rămas în afara textului: stabilirea de termene pentru reducerea defrișărilor și crearea de bariere în calea exploatării petrolului în regiune, recunoaște publicația citată.
(Agenția de presă RADOR)/rlambru
- Advertisement -
