Accidentul de la Crevedia a găsit ecou în presa internațională. Der Spiegel notează faptul că două explozii produse la o benzinărie din apropierea capitalei României s-au soldat cu zeci de victime, autoritățile în frunte cu președintele vorbind despre o adevărată „tragedie”. În România, ţară membră UE, există mereu critici privind controlul insuficient al nivelului de securitate. În 2015 a izbucnit un incendiu într-un club de noapte din Bucureşti, în urma căruia au murit 64 de persoane, reamintește Der Spiegel.
Publicația maghiară Napi Gazdasag reține că benzinăria care a explodat aparținea unui fiu de primar, și nu mai avea de trei ani drept de funcţionare. Autorizația fusese anulată tocmai pentru că instalaţia, cu o capacitate de 4.000 litri, era considerată drept periculoasă: nu se afla la distanţa prevăzută de instalaţiile electrice și de locuinţe, iar transferarea gazului dintr-o cisternă în alta nu era conformă prevederilor.
De la Sofia, ziarul 24 Chasa remarcă faptul că România nu dispune de suficiente locuri bine utilate în spitale, astfel că premierul Marcel Ciolacu a solicitat ajutor internaţional. Drept urmare, duminică a început transferarea celor transportabili în spitale din Belgia, Italia, Germania şi Austria. Bulgaria este gata să primească pentru spitalizare 17 dintre victimele recentelor explozii de la stația de benzină de lângă București, după cum a anunțat ministrul bulgar al sănătății, Hristo Hinkov, în cadrul unui briefing de presă. Acestea vor fi transportate în Bulgaria doar după ce vor fi fost stabilizate în România și după ce specialiștii de acolo vor decide că pot călători”. În țara vecină au fost constituite și echipe de ajutor de urgență pentru a asigura transportul românilor răniți și o escortă de poliție, astfel încât deplasarea pe teritoriul bulgar să poată fi mai rapidă, precizează 24 Chasa.
New York Times publică o amplă analiză privind viitorul Grupării Wagner, ieșită din grațiile Kremlinului după o revoltă eșuată din luna iunie și cufundată într-o și mai mare nesiguranță începând de miercuri, când șeful său, Evgheni Prigojin, a murit în urma prăbușirii unui avion. Dilema Kremlinului după decapitarea grupării este, în acest moment, păstrarea de partea sa a unor luptători instruiți și a unor rețele geopolitice și de afaceri pe care grupul Wagner le-a dezvoltat încă de la fondarea sa, în 2014, fără ca această entitate militară să îi mai pericliteze vreodată puterea. ”A găsi o cale de neutralizare a unei grupări armate care a reprezintat pentru poziția lui Putin cea mai mare amenințare din ultimii 23 de ani, în același timp păstrându-i forța de luptă și relațiile pe plan mondial, este un obiectiv greu de atins, dată fiind îndelungata antipatie dintre luptătorii acestei companii militare private și conducerea Ministerului rus al Apărării. În opinia editorialistului de la NY Times, fără asentimentul clar al Kremlinului, operațiunile grupului riscă să eșueze, astfel că viitorul grupării este unul tot mai incert.
De la Kiev aflăm că președintele Volodimir Zelenski a declarat luni că speră ca țara sa să obțină garanții de securitate din partea Statelor Unite similare celor de care se bucură Israelul, după cum transmite CNN. Volodimir Zelenski a precizat că garanțiile de securitate includ „atât un scut, cât și o sabie”, iar astfel de garanții ar veni prin procesul de aderare a Ucrainei la NATO, dar ar fi consolidate printr-un acord bilateral cu SUA. Un astfel de acord nu va depinde de cine se află la Casa Albă, a mai spus preşedintele Zelenski, pentru că va fi nevoie de aprobarea Congresului SUA.
În plan militar, Ucraina așteaptă cu nerăbdare avioanele F-16. Ministrul apărării, Oleksi Reznilov, a declarat pentru „Bild” că țara sa ar putea începe să folosească avioane de vânătoare F-16 în primăvara anului 2024. Potrivit ministrului, trebuie să se ţină cont de perioada necesară antrenamentelor și pregătirii infrastructurii. După cum a remarcat ministrul, apariția avioanelor F-16 pe front ar putea „schimba regulile jocului” în război. „Trebuie să punem capăt dominației pe care Rusia o are pe cale aeriană, dincolo de câmpul de luptă”, mai spune Reznilov, citat de Bild.
Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR
