Apropiata întâlnire dintre președintele rus, Vladimir Putin, și dictatorul nord-coreean, Kim Jong Un, ”doi dintre cei mai periculoși inamici ai Occidentului”, cum îi numește revista Foreign Policy, generează temeri în rândul liderilor occidentali cu privire la ce plănuiesc Kremlinul și Phenianul, după cum constată și CNBC. Pe agendă, cel puțin pe cea cunoscută, se află aprofundarea cooperării militare, economice și geopolitice, dar oficialii de la Washington se tem că în spatele ușilor închise discuțiile dintre Kim și Putin se vor concentra pe negocierile pentru furnizarea de armament nord-coreean către Rusia, mai notează postul american de știri. Coreea de Nord dispune de vaste rezerve de muniții, în mare parte bazate pe modele din perioada sovietică, ceea ce le face compatibile cu sistemele rusești, și dispune de asemenea de capacitatea de a produce și mai multe arme, avertizează Foreign Policy, care remarcă totodată și că acest armament prezintă, însă, un grad ridicat de rateuri. „Să te întâlneşti cu un paria ca să-i ceri ajutor într-un război pe care sperai să-l câştigi într-o lună echivalează cu a cerşi”, a fost replica diplomației americane, care, potrivit La Libre Belgique, a repetat că orice vânzare de arme între cele două ţări ar declanşa sancţiuni din partea SUA.
Între timp, pe frontul ucrainean, numărătoarea inversă a contraofensivei a început, avertizează Le Monde, citându-l pe șeful de stat major al armatei americane care consideră că ucrainenii mai au „fereastră de oportunitate” de „treizeci până la patruzeci și cinci de zile” pentru a le reuși contraofensiva, înainte ca posibilele condiții meteo nefavorabile să îngreuneze manevrele începând cu jumătatea lunii octombrie, scrie Le Monde.
”Mii de oameni dați dispăruți sau morți în urma inundațiilor din estul Libiei”, titrează Washington Post, detaliind că furtuna Daniel a înghițit sub ape localități întregi și, odată cu ele, un număr încă neprecizat de oameni. Orașul Derna pare lovit de tsunami, scrie și BBC, detaliind că o mare parte din orașul cu aproximativ 100.000 de locuitori se află sub ape, după ce două baraje și patru poduri s-au prăbușit. Potrivit Crucii Roșii, cel puțin 10.000 de oameni sunt dați dispăruți în Libia după inundațiile fără precedent, notează The Guardian.
Și în Grecia, efectele inundațiilor devastatoare continuă să provoace mari probleme, la o săptămână de la trecerea furtunii Daniel. Apele s-au retras prea puțin sau deloc pe câmpiile din zona orașului Karditsa, iar multe zone se află încă îngropate în noroi. În plus, animalele moarte în număr mare reprezintă o adevărată bombă sanitară, avertizează Naftemporiki. Drumul național care leagă Atena de Salonic rămâne închis pentru încă două zile, cel puțin, iar ministrul grec al transporturilor a anunțat că, prin urmare, se prelungește și suspendarea plății taxelor de drum pentru rutele ocolitoare, notează I Efimerida.
China a emis, la rândul ei, o alertă de furtuni și ploi abundente pentru zilele următoare, transmite agenția Xinhua, în timp ce Global Times relatează că în regiunea Sichuan peste 63.000 de oameni au fost deja evacuați preventiv. Sudul Chinei a fost devastat de inundații în ultimele două zile, provocând moartea a șapte persoane, amintește The Independent, menționând și un incident inedit: locuitorii din orașul Maoming au fost avertizați să rămână în case întrucât peste 70 de crocodili au scăpat de la o crescătorie și mișună prin apele care acoperă regiunea.
”România se gândește la compensații din cauza respingerii accesului său la Spațiul Schengen”, titrează Euractiv, citându-l pe ministrul transporturilor Sorin Grindeanu, potrivit căruia “impactul neadmiterii țării în Spațiul Schengen reprezintă 2% din PIB”. Euractiv mai notează că și parlamentarul USR Vlad Gheorghe a propus un amendament cu privire la compensații care să fie inclus în rezoluția adoptată de Parlamentul European. ”Este timpul ca Bulgaria și România să se alăture Schengen” titrează cotidianul bulgar Dnevnik, publicând un articol în acest sens semnat de europarlamentarul Ilhan Kiuciu. ”Ambele țări au îndeplinit deja de ani de zile criteriile necesare și nu înțelegem decizia unor țări de a le respinge aderarea, fără a prezenta argumente juridice valabile”, subliniază europarlamentarul bulgar, adăugând că: ”Această excludere nu este pur simbolică – nu este doar ultima barieră de frontieră închisă înainte de realizarea unității europene depline pentru Bulgaria și România; este, de asemenea, însoțită de costuri reale pentru companii și cetățeni, ceea ce adâncește disparitățile sociale și economice. Doar un exemplu: călătoriile și activitățile comerciale sunt îngreunate de întârzieri ce pot dura de la ore la zile – comparativ cu o așteptare medie de 10 minute în spațiul Schengen”, se mai arată în articolul publicat de Dnevnik. ”Să fim sinceri, excluderea în continuare poate doar să alimenteze propaganda antieuropeană și subminează influența și valorile UE dincolo de granițele sale”, avertizează europarlamentarul bulgar.
RADOR – Carolina Ciul
