Presa internațională continuă să urmărească războaiele care afectează vecinătatea estică a României și Orientul Mijlociu dar acordă atenție și alegerilor locale din Republica Moldova.
Războiul din Ucraina „nu este în impas”, a dat asigurări președintele ucrainean, citat de Le Figaro. Volodimir Zelenski a făcut această declarație după ce un comandant ucrainean de rang înalt a afirmat că cele două armate sunt prinse într-un „război de uzură și de poziţii”. Președintele Zelenski a negat orice presiune din partea țărilor occidentale pentru a începe negocieri cu Rusia. El a recunoscut că actualul conflict dintre Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas a ‘deturnat atenția’ de la războiul dintre Ucraina și Rusia. „Este evident că războiul din Orientul Mijlociu deturnează atenția. Ne-am aflat deja în situații foarte dificile când aproape că nu era nicio atenție asupra Ucrainei”, a spus Volodimir Zelensk, adăugând „sunt absolut sigur că vom face față acestei provocări”.
În timpul unei vizite la Kiev – a șasea vizită de la invazia rusă – președinta Comisiei Europene s-a declarat încrezătoare în procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană. După cum reține Courrier Internațional, Ursula von der Leyen salută „progresul excelent” al Kievului, cu doar câteva zile înainte de publicarea, pe 8 noiembrie, a raportului Comisiei Europene „care detaliază progresele înregistrate de Ucraina în proiectul său de aderare la Uniunea Europeană”. „Dacă textul este pozitiv – și va fi, potrivit mai multor surse de la Bruxelles – va constitui un element determinant pentru ca statele membre să dea undă verde deschiderii negocierilor de aderare”, în cadrul summitului european programat pentru decembrie, subliniază El País. Sâmbătă, în timpul discuțiilor cu președintele Volodimir Zelenski și parlamentarii ucraineni, Ursula von der Leyen „a lăsat să se înţeleagă că Bruxelles-ul va recomanda țărilor europene să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina”, remarcă Politico. Dacă cei 27 acceptă deschiderea negocierilor formale în decembrie – fiind necesară unanimitatea – „Ucraina se va angaja într-o procedură lungă pentru a-și finaliza reformele și pentru a se alinia la legislația UE în mai mult de treizeci de domenii, în special statul de drept și economia”, detaliază Bloomberg. „Nu există scurtături în procesul de aderare, care poate dura peste un deceniu. Croația a fost ultima țară care a aderat la bloc, în 2013, după zece ani de negocieri”. În conferința de presă, Volodimir Zelenski, „care a făcut din apartenența la UE unul dintre cele mai importante obiective geopolitice ale guvernului său”, s-a arătat „încrezător în continuarea sprijinului pentru Ucraina”, deși este „clar că războiul din Orientul Mijlociu monopolizează acum atenţia internaţională”, potrivit Financial Times.
„În încercarea de a obține sprijin privind planificarea unui viitor post-război pentru Gaza, secretarul american de Stat, Anthony Blinken, s-a întâlnit cu liderii arabi neîncrezători, în timpul celei mai recente misiuni urgente în Orientul Mijlociu de la începutul conflictului Israel-Hamas,” scrie Euronews. „Discuțiile sale de la Amman, capitala Iordaniei, cu lideri arabi supărați pe Israel din cauza intensificării operațiunilor militare, vin în urma indiferenței arătate de premierul israelian, Benjamin Netanyahu, față de posibilitatea ca țara sa să-și piardă orice speranță cu privire la un posibil acord de pace cu palestinienii, dacă nu se fac concesii pentru problemele umanitare”. Anterior, în cursul deplasării efectuate în Cisiordania, Antony Blinken a reafirmat angajamentul SUA de a furniza asistență umanitară și de a relua serviciile esențiale în Gaza și a precizat că „palestinienii nu trebuie să fie strămutați forțat”. El a refuzat însă să susțină cererile de încetare a focului, argumentând că „ar permite Hamas să se regrupeze”, scrie AFP. Secretarul american de Stat a făcut și o vizită neașteptată în Cipru, pentru a discuta despre războiul dintre Israel și Hamas. Potrivit publicației grecești To Vima, pe agenda discuțiilor cu președintele cipriot Christodoulides s-a aflat propunerea creării unui coridor de ajutor maritim către Gaza, prin intermediul Ciprului, pentru furnizarea de ajutor umanitar. Antony Blinken a plecat apoi spre Ankara pentru discuții cu ministrul turc de externe Hakan Fidan, o vizită ce a fost anunțată în ultimul moment. „Contactele lui Blinken în Turcia capătă o importanță deosebită deoarece au loc în contextul declarațiilor dure ale lui Recep Tayyip Erdoğan împotriva premierului israelian”, mai scrie To Vima. „Netanyahu nu mai este un interlocutor pentru noi, l-am șters”, a afirmat președintele Erdoğan în contextul celor mai recente atacuri israeliene asupra Fâșiei Gaza, Potrivit ziarului turcesc Hürriyet, președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că Israelul a făcut un pas greșit. „Pot spune că și-a umbrit propriul viitor cu aceste acțiuni. Este o situație care deranjează nu numai Israelul, ci și extensiile sale din afară. Ceea ce trebuie să facă este să se retragă de aici și să oprească acest lucru”, a afirmat Erdoğan. El a mai spus că „Netanyahu nu mai este o persoană cu care putem vorbi. Nu mai este un interlocutor pentru noi. Îmi voi anunța decizia cu privire la această problemă în timpul întâlnirilor pe care le vom avea la Summit-ul Organizației Cooperării Islamice”. În același timp, Turcia și-a rechemat ambasadorul din Israel pentru consultări, scrie ziarul turcesc Sabah. Rechemarea ambasadorului turc „marchează un regres semnificativ în relațiile diplomatice recent restabilite între cele două națiuni”.
Locuitorii Republicii Moldova au ieșit duminică la vot pentru a-și alege administrația locală, în contextul în care președintele Maia Sandu a acuzat Moscova că se amestecă în alegerile organizate în țara din vestul Ucrainei iar un partid pro-rus a fost exclus din cursă, notează Reuters. „Ultimul vot înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 a fost organizat pe fondul demersurilor fostului stat sovietic de a adera la Uniunea Europeană și de a părăsi orbita Rusiei. Președintele pro-european Maia Sandu a denunțat invazia Ucrainei de către Rusia și a acuzat Moscova că complotează pentru a o înlătura printr-o lovitură de stat. Săptămâna aceasta, ea a mai acuzat Rusia că ar fi cumpărat alegători prin direcționarea a cinci milioane de dolari către grupuri criminale conduse de omul de afaceri fugar Ilan Șor. Alegerile vor fi un test important pentru perspectivele Maiei Sandu – în special în sate și orașe mai mici – după victoria ei zdrobitoare în 2020”. După cum reține Radio Chișinău, la vot s-au prezentat peste 41% dintre alegători. În cazul în care niciun candidat nu întrunește mai mult de jumătate din numărul de voturi valabil exprimate, în termen de două săptămâni se organizează un nou tur de scrutin cu cei doi candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi în primul tur.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
