În contextul global actual, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, s-au deplasat în Orientul Mijlociu, unul dintre scopurile călătoriilor lor fiind acela de a discuta un scenariu post-conflict care include participarea atât a Uniunii Europene, a Israelului, a liderilor arabi, cât și a Statelor Unite, informează El Mundo, precizând că Von der Leyen a fost primită la Cairo de președintele egiptean Abdelfatah el-Sisi, pentru a aborda atât situația războiului din Gaza, cât și trimiterea de ajutor umanitar prin trecerea Rafah, care leagă Fâșia de provincia egipteană Sinai. Von der Leyen a discutat cu el-Sisi și despre consolidarea relațiilor bilaterale pentru a realiza un parteneriat strategic și global care să fie reciproc avantajos, Uniunea Europeană sperând să aibă un partener fundamental în Egipt pentru dezvoltarea sa energetică și comerțul cu hidrogen verde, adaugă El Mundo. La rândul său, Josep Borrell și-a continuat turneul început joi în Israel și Cisiordania, deplasându-se sâmbătă în Bahrain, pentru a participa la sesiunea inaugurală a Dialogului de la Manama, unde vorbit despre războiul din Gaza, opinând că Autoritatea Palestiniană este cea care ar putea deține controlul Fâșiei, reține El Mundo. După o vizită în Qatar, duminică, șeful diplomației europene își încheie turneul în Orientul Mijlociu luni, cu o vizită în Iordania, precizează Swissinfo. Turneul a reprzentat o bună ocazie pentru discutarea tuturor aspectelor privind situația din Gaza și din jur, fluxul susținut de ajutor UE către populația civilă și probleme politice mai ample, cu liderii regionali, Borrell dorind să promoveze stabilirea condițiilor care să permită realizarea unei păci juste și de durată între Israel, Palestina și, în general, în regiune, notează Swissinfo.
Pe fundalul războiului dintre Israel și Hamas, Franța a decis trimiterea portavionului de elicoptere Dixmude, configurat să ofere sprijin spitalicesc în Gaza, informează La Libre Belgique. De asemenea, o cursă charter va transporta peste 10 tone de material medical, la începutul săptămânii, Franța contribuind, de asemenea, la efortul european de asigurare de echipamente medicale la bordul zborurilor europene pe 23 și 30 noiembrie, a detaliat Palatul Élysée, citat de ziarul belgian. Cu o zi înainte, Emmanuel Macron a făcut un bilanț, împreună cu emirul Qatarului, șeicul Tamim ben Hamad Al-Thani, și cu președintele egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, cu privire la situația ostaticilor deținuți de Hamas în Gaza, precum și la negocierile în curs, amintește La Libre Belgique. Între timp, la Abu Dhabi a aterizat primul avion transportând copii palestinieni răniți, o inițiativă a Emiratelor Arabe Unite, care s-a angajat să primească 1.000 de minori din Fâșia Gaza, care au nevoie urgentă de îngrijire, anunță Avvenire.
În același timp, la Berlin, cancelarul german Olaf Scholz și președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-au exprimat dezacordurile cu privire la conflictul din Orientul Mijlociu, Berlinul afirmând dreptul Israelului de a se apăra, în timp ce Erdogan a cerut încă o dată încetarea imediată a bombardamentelor israeliene, scrie Courrier International. Președintele Erdogan a protestat de la Berlin, cel mai necondiționat aliat al Israelului la nivel european, față de ceea ce a numit „războiului inegal” pe care, spune el, îl suferă poporul palestinian, dar și-a redus oarecum ostilitățile față de statul evreu şi nu mai pune la îndoială dreptul acestuia de a se apăra, în timp ce cancelarul Scholz a amintit că declanșatorul actualei escalade a fost barbaria teroristă comisă de Hamas pe 7 octombrie, detaliază El Periodico.
De la Kiev, Korespondent amintește că țările occidentale și aliații lor au oferit Ucrainei un ajutor de 233 de miliarde de dolari din ianuarie 2022 până în iulie 2023, potrivit portalului canadian Visual Capitalist. Uniunea Europeană a alocat 90 de miliarde de dolari pentru nevoile Ucrainei, din care 81 de miliarde au reprezentat ajutor financiar direct, SUA au asigurat 73 de miliarde, din care 44 de miliarde ajutor militar, restul fiind ajutor financiar și umanitar, iar Germania se situează pe locul trei în acest clasament, cu 22 de miliarde de dolari pentru Ucraina, din care 18 miliarde sub formă de ajutor militar, scrie Korspondent. Despre rolul Ucrainei în abordarea crizei alimentare scrie La Razon, anunțând că, la sfârșitul lunii noiembrie, 60 de lideri și șefi ai organizațiilor internaționale se vor întâlni în capitala Ucrainei pentru a discuta despre actuala criză alimentară și pentru a-și coordona eforturile în vederea atenuării efectelor acesteia, la scară globală. Conștientă de amenințările pe care planurile lui Putin le presupun, Ucraina a propus ca securitatea alimentară să fie unul dintre pilonii cheie pentru realizarea unei păci juste și de durată în cadrul implementării formulei de pace a președintelui Volodimir Zelenski și, ca parte a efortului său din 2022, Kievul a lansat, în strânsă colaborare cu Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, inițiativa „Cereale din Ucraina”, explică La Razon, subliniind că sprijinirea inițiativei aduce beneficii tuturor, atât din Vest, cât și din Sudul Global, deoarece, în esență, va spori securitatea alimentară și va sprijini deopotrivă agricultorii ucraineni. Până în prezent, în cadrul acestei inițiative, Ucraina a trimis 170 de mii de tone de grâu în Etiopia, Somalia, Yemen și Kenya, țări cu cea mai precară situație alimentară și programul urmează să fie extins în curând în Nigeria, Sudan, Mozambic, Madagascar, Djibouti, Mauritania, Liban și alte țări, menționează La Razon.
SUA nu vor da înapoi în fața provocărilor reprezentate de Putin și de Hamas, asigură președintele american Joe Biden, într-un articol de opinie publicat în The Washington Post. Astăzi, lumea se confruntă cu un punct de inflexiune, în care alegerile pe care le facem – inclusiv în crizele din Europa și Orientul Mijlociu – vor determina direcția viitorului nostru pentru generațiile viitoare. Ne vom urmări fără încetare viziunea noastră pozitivă pentru viitor sau le vom permite celor care nu împărtășesc valorile noastre să târască lumea într-un loc mai periculos și mai divizat? – întreabă Biden în comentariul său și continuă: Atât Putin, cât și Hamas luptă pentru a șterge de pe hartă o democrație vecină. Și atât Putin, cât și Hamas speră să prăbușească stabilitatea și integrarea regională mai largă și să profite de dezordinea produsă. America nu poate și nu va lăsa asta să se întâmple, ci va apăra interesele noastre de securitate națională, asigură liderul SUA, în ziarul american. Într-un moment marcat de atât de multă violență și suferință — în Ucraina, Israel, Gaza și în atâtea alte locuri — nu trebuie să uităm lecțiile învățate în repetate rânduri, de-a lungul istoriei noastre. Acum este momentul în care este cea mai mare nevoie de o viziune clară, de idei mărețe și de curaj politic. Aceasta este strategia pe care administrația mea va continua să o conducă, scrie Joe Biden în The Washington Post, în Orientul Mijlociu, în Europa și pe tot globul. Fiecare pas pe care îl facem către acel viitor este un progres care face lumea mai sigură și Statele Unite ale Americii mai sigure, conchide liderul de la Casa Albă. (Cristina Zaharia, RADOR Radio Romania)
