Creierul nu ia comanda „nu” și atunci când cineva vă spune să „nu vă stresați”, mintea se învârte în jurul ideii de stres, a declarat, miercuri, pentru RADOR, psihologul Emma Toader, specialist NLP (programare neurolingvistică) și autoarea cărții ”Porția de fericire”, care recomandă oamenilor să se concentreze mai mult pe ideea de bucurie și nu de stres.
„E o diferență mare când spui cuiva : Nu vă stresați! sau când îi recomanzi : Bucurați-vă mai mult! Sunt două niveluri de conștiință diferită. Cu toții ar fi de preferat să ne concentrăm pe ce ne-ar putea aduce bucurie, de la lucrurile mărunte din viața de zi cu zi și nu pe stres” – a explicat psihologul.
Potrivit specialistului NLP, este deja studiat și cunoscut faptul că starea pe care o avem este influențată de cuvintele pe care le rostim sau le gândim.
„Stresul are în spate frica. Ne stresăm când vrem să deținem controlul vieții. În viață, putem să facem ce ține de noi (și aici ne perpelim, de multe ori) și să ne bucurăm. Majoritatea amânăm bucuria pentru atunci când toate vor fi așa cum ne dorim și intrăm în ceea ce am exersat de-a lungul timpului și am văzut și la alții: în stres. Până și vacanțele devin un factor de stres pentru mulți, deși nu ăsta e scopul lor” – a spus psihologul Emma Toader.
Ea a arătat că și în textele biblice există, repetitiv, recomandarea devenită ca o poruncă: ”Bucurați-vă!”.
„În această lume rapidă, nu mai știm să ne bucurăm. Ne îndepărtăm de acest lucru și gonim bezmetici prin viață…Pentru că ne e frică. E normal să ne mai fie și frică. Dar nu e normal să ne fie frică tot timpul sau aproape tot timpul. Înseamnă că ne-am îndepărtat de noi înșine și de Dumnezeu, atunci când ne e frică. Suntem pe nivelurile joase de conștiință. Ca să urcăm pe un alt nivel, pe o altă stare e indicat să facem lucruri care ne bucură, să creăm momente care ne bucură și să ne gândim pentru ce suntem recunoscători în prezent. Și rugăciunea ajută, pentru că ne mută pe alt nivel și sunt studii în acest sens”, a explicat specialistul în programare neurolingvistică.
Ea a spus că există și un factor după care ne dăm seama câtă bucurie avem în noi: cât râdem și cât zâmbim.
Székely Ervin, RADOR
