Context
Paul Klee s-a născut pe data de 18 decembrie 1879, la Berna, Elveția și a trecut la cele veșnice pe data de 29 iunie 1940, la Muralto, Lucarno. Klee a fost unul dintre cei mai apreciați artiști ai secolului XX-lea, datorită absurdului și umorului prezentat în lucrările sale.
Viața lui Klee
Klee s-a născut într-o familie de muzicieni, atât tătal Hans, cât și mama lui, Ida Maria Frick, fiin artiști apreciați în orașul Basel. Conform legilor elvețiene, Klee a primit cetățenia germană a tatălui iar ulterior a aplicat pentru cetățenia elvețiană în 1940, însă la câteva luni a trecut la cele veșnice. Datorită profesiei practicate de părinții lui, Klee s-a specializat în vioară și literatură clasică. Între 1903 și 1906, el a făcut parte din Orchestra orașului Berna (Berner Symphonie-Orchester). Klee a scris poezii și teatru în timpul tinereții iar pasiunea pentru literatură s-a manifestat prin apariția unui jurnal personal, scris între 1898 și 1918 ( The Diaries of Paul Klee: 1898-1918, United States Of America, University of California Press, 1964). Pe lângă literatură, Klee a început să-și schițeze primele lucrări, în creion. În urma absolvirii Gymnasium Kirchenfeld, în 1898, Klee a plecat la Munchen și s-a înscris la școală de artă privată a lui Heinrich Knirr. În epocă, Heinrich Knirr a fost un pictor specializat în portrete și peisaje, care a colaborat cu regimul nazist. Knirr a realizat câteva portrete ale lui Adolf Hitler.
Sub îndrumarea lui Knirr, Paul Klee a început să schițeze peisaje iar 1899 a promovat examenul de admitere la Academia de Artă din Munchen. În cadrul cursurilor a lucrat cu Franz von Stuck, un pictor și sculptor cunoscut al secolului al XIX-lea. Față de Knirr, care își încuraja studenții să apeleze la latura lor artistică, Stuck era extrem de strict cu curricula academică. La începutul anilor 1900, Klee a obținut licența în Arte și a început să călătorească în marile capitale pentru inspirație. Prima excursie a fost la Roma, unde a vizitat și Vaticanul iar ulterior a plecat la Florența, Napoli și Coasta Amalfitana. Contactul cu arta renașcentistă l-a adus într-un punct de cotitură, întrucât Klee a început să-și re-evalueze arta și să încerce să imite stilul italian. Din această experiență, Klee a înțeles că trebuie să se concentreze pe caricaturi, ca formă primară de artă. Astfel, el realizează primele sale schițe în creion, inspirate din arta italiană a renașterii. Utilizează și absurdul, însă tema primară este antichitatea.
În 1906, Klee se căsătorește cu Lily Stumpf, o pianistă pe care a cunoscut-o din timpul studiilor universitare iar la un an diferență apare primul copil al cuplului. Klee se mută cu familia la Munchen, unde are și debutul în 1906. Prima lui expoziție „Inventions” nu a atras impresii generale însă între 1911-1912, Klee s-a remarcat ca ilustrator al romanului satiric Voltaire-Candide sau optimismul. Succesul lui Klee a fost însă de scurtă durată, întrucât caricaturile sale au fost catalogate ca fiind prea „absurde” și au fost respinse. În anul 1907, Klee încă nu avea un câștig lunar sigur iar familia lui trăia doar din lecțiile de pian acordate de soția lui.
Spre o maturitate artistică
Chiar dacă a avut un „start” mai lent, fără expunere artistică națională, Klee a reușit să ajungă în avangarda artistică germană în 1911, când a fost admis în grupul Der Blaue Reiter, o organizație artistică construită de pictorii Wassily Kandisky și Franz Marc. Kandisky a fondat grupul în momentul în care își construia teoria privind arta abstractă ca un motiv al expresionismului spiritual. Față de această teorie, Klee avea unele rezerve, întrucât nu tolera decât în proporții scăzute influența misticismului. Chiar dacă Kandinsky și Marc au încercat să-i prezinte ceea ce presupune curentul abstract, după viziunea lor, Klee a preluat foarte puține lucruri, întrucât propunerile erau în opoziție cu convingerile sale. Tot în cadrul acestei organizații, Klee a reușit să intre în legătură cu reprezentanți francezi ai curentului cubist în pictură, datorită unei excursii la Paris, în 1912. În cadrul expozițiilor de artă de la Paris, Klee a rămas impresionat de orfismul prezent în curentul cubist.
Din punct de vedere istoric, orfismul reprezintă un termen dezvoltat de poetul Guillaume Apollinaire în 1912, prin care atenția este concentrată pe abstracție pură și culori cât mai vii. Klee a îmbrățișat acest curent și l-a adaptat caricaturilor pe care le realiza din creion. Caracteristicile artei lui Klee au presupus utilizarea literelor și a altor semne în lucrările sale. În cubism, utilizarea literelor și semnelor presupun simpli indicatori a temelor reprezentate. În stilul utilizat de Klee, aceste semne au devenit obiecte caracteristice a artistului.
Maturitatea artistică
Până în 1914, Klee nu a putut trece de la carituri din creion, la pictură, întrucât nu avea încredere în propriile sale abilități de compoziție. În aprilie 1914, din dorința de a-și găsi identitatea, el călătorește în Tunisia cu prietenul lui, Louis Milliet și August Macke din Der Blaue Reiter. Contactul cu peisajele din Africa l-au marcat pe Klee și i-au întărit încrederea în sine pentru viitoare lucrări. Ca cetățean german, Klee a fost mobilizat să participe la Primul Război Mondial în 1916, însă la scurtă vreme, el a fost exceptat de la această obligație. El s-a stabilit în Bavaria, unde s-a concentrat pe arta lui. Klee a scăpat de ororile frontului datorită unei legii adoptate de Parlamentul german, prin care artiștii și intelectualii erau scutiți de mobilizarea militară. În timpul șederii sale în Bavaria, Klee a pictat piesaje și picturi abstracte prin care și-a descris trăirile cotidiene. Aceste lucrări au căpătat recunoaștere publică și au început să se vândă ulterior.
În 1918, Klee și-a pus speranțele în dispariția regimului imperial german și instaurarea regimului Republicii de la Weinmar. Spernațele pentru o viață mai bună s-au regăsit în interiorul picturilor, cu peisaje și evocări. El a călătorit în Zurich pentru a lua contact cu Dadaismul, prin care și-a finisat tehnica de pictură. După anul 1919, Klee realizează„
„ Perspective with Inhabitants în 1921 și Twittering Machine, în 1922”. Prin intermediul acestor picturi, Klee devine cunoscut și începe să-și expună metoda în „Pädagogisches Skizzenbuch”, care apare în 1925. El realizează „Pädagogisches Skizzenbuch” datorită postului de profesor de la Academia Dusseldorf , pe care îl primește în 1920, Klee începe să-și perfecționeze teoria privind mecanismele spațiale ale obiectelor . În cadrul acestei școli, el preda mecanica artei iar cursul său a fost estimat la 3.300 de pagini de teorie și desene.
El rămâne în Academia Dusseldorf până în 1933, când Adolf Hitler vine la putere iar opozanții nazismului au fost înlocuiți din funcțiile universitare. În urma unei anchete, Klee a fost considerat suspect, din pricina orientării moderne a sa. El intra în atenția Gestapo, care îi percheziționează casa și studioul unde picta. Chiar dacă a rămas suspect și după percheziții, Klee a putut să-și continue arta fără restrângeri și arta pe care a realizat-o în timpul regimului nazist i-au adus recunoașterea în Germania. Picturile sale au fost caracterizate ca fiind cele mai narative, cu un mesaj politic ascuns pentru a nu atrage atenția asupra sa.
La sfârșitul anului 1933, acesta s-a mutat în Elveția însă lipsurile materiale l-au afectat pe toate palierele, iar în 1935 a fost diagnosticat cu sclerodermia, o boală autoimună care îl împiedică să mai picteze. În 1937, boala începe să se retragă iar Klee poate să picteze. Ceea ce medicii au crezut că reprezintă semne de însănătoșire, au durat doar câteva luni, întrucât boala se întoarce și avansează mai mult, până la decesul acestuia din 1940.
Moștenirea
Klee nu a aparținut nici unui curent artistic și nu a fost încadrat, cum s-a dorit acest lucru. El a avut aproximat 9.000 de tablouri, schițe și picturi în ulei.
Autor: Alexandru Balaci
Bibliografie
https://www.britannica.com/biography/Paul-Klee/Artistic-maturity
https://www.metmuseum.org/toah/hd/klee/hd_klee.htm
https://www.zpk.org/en/collection-research/paul-klee-(1879-1940)-49.html
https://www.artic.edu/artists/35282/paul-klee
