La numai o săptămână de la semnarea acordului-cadru de către autorităţile de la Teheran şi statele din grupul 5+1, SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China şi Germania, asupra dosarului nuclear iranian, optimismul cu privire la eficienţa eforturilor diplomatice se estompează tot mai mult. Liderii iranieni cer făţiş ridicarea sancţiunilor care le afectează ţara de un deceniu, iar Israelul avertizează tot mai sonor că o astfel de decizie ar grăbi dotarea Iranului cu arma nucleară, ceea ce ar compromite definitiv fragilul echilibru de forţe din Orientul Mijlociu. În acest răstimp, toate privirile sunt îndreptate spre dealul Capitoliului de la Washington, de unde se aşteaptă reacţia legislativului american. O analiză semnată de corespondentul RRA în Orientul Mijlociu, Dragoş Ciocîrlan.
Reporter: Preşedintele Iranului, Hassan Rohani, spune că un acord nuclear final cu marile puteri va fi acceptat doar dacă toate sancţiunile vor fi ridicate în aceeaşi zi în care se semnează acordul. Liderul spritual suprem al Republicii Islamice, Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că perspectiva ridicării sancţiunilor treptat este inaccpetabilă şi toate sancţiunile trebuie anulate în aceeaşi zi în care se semnează acordul. „Prelungirea tratativelor după 30 iunie nu este sfârşitul lumii”, a comentat Ali Khameni. Washington-ul a făcut cunoscut clar că sancţiunile vor fi eliminate progresiv până când Teheran aplică toate măsurile prevăzute în acord. Oricum, a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, nu se poate vorbi de ridicarea sancţiunilor până când nu se ajunge la un acord prin care să fie închise toate posibilităţile pentru fabricarea armei nucleare. „Niciodată nu a fost vorba de retragerea sancţiunilor din prima zi”, a subliniat Josh Earnest. Washington-ul poate lua în calcul un anumit moment din care sancţiunile pot fi ridicate, dar asta după o perioadă de timp.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a pus în vedere că rezultatul inevitabil al suspendării sancţiunilor, adică anularea restricţiilor, va permite Iranului să dezvolte o capacitate de producţie la scară industrială. Doi foşti miniştri de externe ai SUA, Henry Kissinger şi George Shultz, au alertat cu privire la implicaţiile posibile acordului nuclear cu Iranul. Încălcarea acordului de către Teheran poate fi identificată şi se poate racţiona inclusiv prin revenirea la sancţiuni. Expirarea acordului după un deceniu permite însă Iranului să se doteze cu arma nucleară. Alte ţări din regiune vor dori să se înarmeze nuclear pentru a contracara hegemonia iraniană. Kissinger şi Shultz sunt de părere că trebuie limitată puterea Iranului şi capacitatea sa de a destabiliza situaţia din Orientul Mijlociu. Pentru că nu se dezminte, Teheranul a trimis un distrugător şi alte nave militare în zona de coastă a Yemen-ului. Iranul sprijină miliţiile huthi din Yemen. Coaliţia sunită condusă de Arabia Saudită îşi continuă bombardamentele asupra miliţiilor şiite Huthi. Un ofiţer superior iranian a făcut o declaraţie la televiziunea de stat în limba engleză. El susţine că navele trimise sunt pentru a proteja căile maritime din regiune împotriva piraţilor. Nu se ştie dacă afirmaţia ofiţerului iranian a convins pe cineva, cert este faptul că, mulţi ani, Iranul şi-a ascuns activităţile nucleare. Preşedintele american, Barack Obama, poate să fie vag în privinţa detaliilor acordului nuclear în curs de elaborare, dar Israelul nu îşi poate permite asta. După expirarea acordului, Teheran nu are nevoie de nicio aprobare internaţională pentru a se dota cu arma nucleară. Rămâne de văzut şi ce se va întâmpla în legislativul american, unde are loc adevărata bătălie politică.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 9 aprilie
