Noi evoluții pe frontul Israel-Hamas: Organizația islamistă a propus un plan în trei faze, cu un armistițiu de șase săptămâni, pentru a permite un schimb de prizonieri și pentru a se ajunge la încetarea ostilităților. Comentând știrea, Liberation remarcă faptul că armistițiul pare încă departe, dar semnalele sunt pozitive: Hamas a dat un răspuns după planul de încetare a focului elaborat la Paris în urmă cu aproximativ zece zile de reprezentanții americani, egipteni, qatarezi și israelieni. În schimbul eliberării celor 132 de ostatici – dintre care 29 sunt declarați morți – încă deținuți în enclava palestiniană, mișcarea islamistă cere retragerea totală a forțelor armate israeliene. O poziție inacceptabilă pentru Israel, observă Liberation, al cărui scop declarat este „distrugerea totală” a Hamas.
Relatând despre vizita secretarului de stat al SUA în Orientul Mijlociu, Washington Post notează că premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins ferm propunerea de încetare a focului a Hamas, dând asigurări că țara sa va lupta până când va fi obținută o „victorie completă” asupra grupării militante din Gaza – un eșec pentru secretarul de stat Antony Blinken, care se afla în Israel cu speranța de a construi cadrul pentru o nouă pauză umanitară.
Euronews explică de ce Tel Avivul este departe de a accepta condițiile stabilite pentru încetarea focului. „De mai multe ori, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut necesitatea de a continua războiul până la anihilarea Hamas. O dorință echilibrată de necesitatea de a ajunge la o înțelegere pentru a readuce acasă ostaticii rămași în viață. Totodată, Israelul consideră conducerea Hamas divizată și de neîncredere. Unul dintre principalele puncte critice pare să fie numărul și tipul de palestinieni care urmează să fie eliberați: „The Wall Street Journal” relatează că aripa politică a Hamas cere aproape 3.000 de prizonieri în schimbul a doar 36 de civili israelieni.
Spectrul conflictului din Ucraina continuă să bântuie cancelariile lumii. „Dilema americană a războiului”, titrează GEOPOLITICAL FUTURES, și explică: ”Mulți susțin că Statele Unite nu ar fi trebuit să se implice în războiul din Ucraina. Pentru unii, este o chestiune de interes național; pentru alții, pur și simplu costă prea scump. Aceste argumente frivole nu iau în considerare alte dimensiuni: războiul nu este întotdeauna o alegere. Iar evitarea războiului este uneori chiar mai costisitoare decât intrarea într-un conflict.
Editorialistul cotidianului central francez LE MONDE crede că omenirea a intrat într-o nouă eră, în care „confruntarea a înlocuit cooperarea”, și explică: „Războiul din Ucraina și posibilitatea revenirii lui Donald Trump la Casa Albă au pus armele atomice și rolul lor în apărarea Europei în centrul dezbaterii strategice”.
De la Moscova, Pravda analizează informația privind staționarea avioanelor militare F-16 ale Ucrainei în România. „Avioanele ucrainene vor decola de acolo, vor survola Moldova, vor lovi Forțele Armate Rusești, iar apoi vor reveni în România, survolând iarăși Moldova”, speculează publicația rusă. ”Dacă avioanele ucrainene F-16 vor decola din România și vor lovi teritoriul Federației Ruse, acesta va fi un motiv serios pentru a declara război. Pistele aeriene din România vor deveni o țintă legitimă pentru armata rusă”, avertizează Pravda.
Comisia Europeană a anunțat că va face un prim pas în privința trimiterii în judecată a Ungariei din cauza unei noi legi care, potrivit declarațiilor sale, încalcă principiile democrației. The Guardian explică: De ani de zile, premierul ungar, Viktor Orbán, s-a tot ciocnit cu Bruxelles-ul în privința normelor democratice. În ultimele luni, relațiile s-au deteriorat și mai mult pe fondul unor temeri potrivit cărora un guvern ungar tot mai izolat și-ar putea continua politica prietenoasă față de Rusia, subminând totodată unitatea occidentală.
În decembrie, parlamentul ungar a aprobat o lege prin care este înființat un nou birou vizând protecția suveranității, birou care facilitează anchetarea cetățenilor unguri implicați în viața publică. Noul birou, condus de un apropiat al partidului Fidesz, de guvernământ, poate cere serviciilor de informații ale Ungariei să furnizeze informații despre persoane și despre organizații fără vreo implicare pealabilă a justiției, explică Guardian, care conchide: „Uniunea sporește astfel tensiunile cu Budapesta, într-o perioadă în care continentul se confruntă cu un sezon electoral extrem de bogat”.
De la Roma, LA STAMPA remarcă faptul că Uniunea Europeană reia atacul asupra Ungariei lui Viktor Orban, excesivă în logica sa suveranistă. Legea care instituie înființarea unui birou pentru apărarea suveranității ”riscă să afecteze grav democrația” în țară, explică Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, anunțând demararea procedurii de infringement împotriva țării, a guvernului și a majorității sale. Publicația italiană precizează că biroul ungar aflat în centrul mult contestatei legi maghiare intenționează, conform intențiilor legiuitorului, să investigheze activitățile care folosesc finanțare străină, sub prezumția că acești bani pot fi folosiți pentru a influența rezultatul alegerilor sau voința alegătorilor.
Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMÂNIA
