După căldura record din 2023, 2024 începe prost: niciodată un ianuarie nu a fost atât de cald și, pentru prima dată, planeta a depășit pragul de 1,5°C de încălzire în 12 luni consecutive față de „era preindustrială”, a anunțat Observatorul european Copernicus, după noul record de căldură din luna ianuarie.
În perioada februarie 2023 – ianuarie 2024, temperatura globală a aerului de pe suprafața planetei a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900. Și cu o temperatură medie de 13,14°C, ianuarie 2024 a fost cea mai caldă lună ianuarie înregistrată de când au început măsurătorile, potrivit datelor rețelei europene.
„Acest lucru nu înseamnă că am depășit pragul de 1,5°C, stabilit la Paris în 2015, pentru a încerca să oprim încălzirea globală și consecințele acesteia”, amintește Richard Betts, director de studii privind impactul climatic la Biroul Național de Meteorologie din Marea Britanie, deoarece pentru a face acest lucru ar fi necesară depășirea acestei limite într-un mod stabil timp de câteva decenii. „Totuși, este o altă reamintire a schimbărilor profunde pe care le-am făcut deja climei noastre globale și la care trebuie să ne adaptăm acum”, a adăugat Betts.
„Acesta este un avertisment puternic cu privire la urgența de a acționa pentru a limita schimbările climatice”, a declarat Brian Hoskins, directorul Institutului Grantham pentru Schimbările Climatice de la Imperial College din Londra. Acesta este un semnal foarte important și dezastruos, o alarmă „pentru a spune omenirii că ne apropiem de limita de 1,5 grade mai repede decât era prevăzut”, a declarat Johan Rockström de la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, pentru AFP. Ianuarie este a opta lună consecutivă, în care recordul lunar de căldură a fost doborât, subliniază Observatorul european Copernicus. Luna a fost marcată de un val de căldură în America de Sud, care a înregistrat temperaturi record și incendii devastatoare în Columbia și Chile, cu zeci de morți în regiunea Valparaiso. În ciuda unor episoade de vreme rece și precipitații uneori abundente în unele părți ale globului, o creștere ușoară și excepțională a fost observată și în Spania și în sudul Franței, precum în părți din Statele Unite, Canada, Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală.
Şi suprafața oceanelor se încălzește, cu un nou record în ianuarie de temperatură medie de 20,97°C, a doua cea mai caldă din toate lunile puse împreună, cu 0,01°C mai mică decât recordul anterior din august 2023. Această căldură a continuat și după 31 ianuarie, ajungând la noi recorduri absolute și depășind cele mai mari valori din 23 și 24 august 2023, subliniază Observatorul european Copernicus. Și asta, în timp ce în Pacificul ecuatorial încetinește fenomenul climatic El Niño, care în mod normal ar trebui să contribuie puțin la scăderea coloanei de mercur. 2024 „începe cu o nouă lună record”, deplânge Samantha Burgess, șef adjunct al departamentului de schimbări climatice (C3S) al Observatorului Copernicus. „O reducere rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este singura modalitate de a opri creșterea temperaturilor globale”. La mijlocul lunii ianuarie, Organizația Mondială de Meteorologie și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) au avertizat deja că 2024 ar putea doborî recordul de căldură, stabilit anul trecut. Potrivit NOAA, există o posibilitate din trei ca 2024 să fie mai cald decât 2023 și o șansă de 99% ca acesta să se situeze printre cei mai călduroși cinci ani din istorie. Totuși, potrivit Rockström, există și posibilitatea ca, la sfârșitul acestui „al treilea eveniment de super El Niño”, consolidat de activitatea umană, temperaturile „să revină la fel ca în 2016 și 1998”. (www.rainews.it – 8 februarie)/oavram
RADOR RADIO ROMÂNIA (8 februarie)
