Cu 173 de ani în urmă, în 1851, era înfiinţată, la Paris, Junimea Română, societate politică şi culturală a „tinerilor” (studenţii români din capitala Franţei), „aşezată” sub îndrumarea „bătrânilor” (aripa radicală a paşoptiştilor: Nicolae Bălcescu, apoi, după plecarea acestuia din Paris, C. A. Rosetti). Aceștia au militat pentru o renaştere naţională prin literatură, industrie şi artă, scopul final fiind „unitatea naţională, suveranitatea naţională, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor”.
Context
De la începutul secolului nouăsprezece crescuse numărul tinerilor trimiși la studii în capitala Franței. Primul a fost în 1803, Gheorghe Bogdan – considerat de Nicolae Iorga “cel dintâi student moldovean la Paris”. Spre sfârșitul deceniului al doilea al secolului al XIX-lea au sosit în capitala Franței Barbu Știrbei și Gheorghe Bibescu, viitori domnitori ai Țării Românești. Un deceniu mai târziu, îndemnați chiar de generalul Kisselef, mulți boieri și-au trimis fiii la studii, printre ei numărându-se fiii lui Iordache și Dinicu Golescu. Numărul tinerilor sosiți la învățătură a crescut și, odată cu el, și rolul pe care ei aveau să-l joace. Acești “bonjuriști” aveau să fie răsturnătorii “vechiului regim” în patria lor. “…noi, scria Alecu Russo, am răsărit în larma ideilor nouă; ochii și gândul părinților se îndreptau către Răsărit, a noștri ochi stau țintiți spre Apus”. Parisul a fost pentru zeci de tineri români un centru de formare culturală, dar mai ales politică și ideologică. Reîntorși acasă, ei aveau să fie fermenții înnoirii. O nouă Românie se năștea în mințile și sufletele lor! Lucrarea „Istoria României în date” menționează că la acea dată, „din dorinţa de apărare a principiilor revoluţiei de la 1848” și pentru a promova ideile de unire ale românilor, mai mulți studenți și revoluționari în exil se întâlnesc pentru a forma această societare culturală și politică.
Fondarea Junimii Române
Adunarea de pe 14 februarie 1851 a fost convocată de către G. Creţeanu, student venit la Paris încă din 1848, cu o bursă acordată de Guvernul provizoriu. Printre membrii ei se numărau şi Dimitrie G. Florescu, A.I. Odobescu, Dimitrie Berindei, dr. P. Iatropol, G. Lecca.
Au pornit acest proiect curajos Alexandru Odobescu, Gheorghe Crețeanu, Nicolae Bălcescu, Nicolae Golescu, C. A. Rosetti, Gheorghe Magheru, Dimitrie Berindei. Aceștia promovau cu însuflețire renaşterea naţională folosind literatura, industria şi arta, scopul final fiind „unitatea naţională. Sub egida Junimii, patrioții români, urmărind formarea și emanciparea intelectuală și culturală a membrilor săi, dar și a întregului popor, organizează mai multe evenimente, în care își expun viziunea pentru țară. Astfel, Al. Odobescu susţine în martie 1851 prelegerea despre „Viitorul artelor în România”, în timp ce Bălcescu rostește un discurs pătimaș, cu ocazia comemorării Adunării de la Blaj, intitulat „Mişcarea românilor din Ardeal la 1848”.
Prin întâlniri săptămânale, acest proiect al studenţilor români (deşi a existat doar un an) a reuşit să exercite o influenţă majoră asupra gândirii societății de atunci. Membrii Junimii Române ”dezbăteau ideile revoluţionare ale generaţiei de la 1848, reuşind astfel perpetuarea idealului de unitate, neatârnare şi demnitate al românilor, militând pentru renaşterea naţională în literatură, industrie şi artă, împărtăşind entuziast şi ideile emigraţiei române. Membrii societăţii îndeplineau şi alte misiuni în interesul exilaţilor revoluţionari, ca: strângerea de fonduri, răspândirea unor materiale ce conţineau idei revoluţionare. Urmărind, în acelaşi timp, să contribuie la formarea intelectuală a membrilor ei, Junimea Română a organizat numeroase conferinţe cu teme diverse, inclusiv culturale.
(Autor: Alexandru Balaci)
Bibliografie
Calendar Rador
https://evenimentulistoric.ro/acum-170-de-ani-junimea-romana-se-nastea-la-paris.html
