Autorităţile sârbe cer Tiranei o condamnare clară a evenimentelor care au condus la oprirea definitivă a meciului de fotbal pentru calificarea la turneul final al campionatului european de de fotbal – Euro 2016.
Oprirea definitivă a meciului de calificare pentru Euro-2016 dintre Serbia şi Albania, jucat pe 14 octombrie la Belgrad, a virat către o criză politică, autorităţile sârbe cerând capitalei albaneze Tirana «o condamnare clară» a incidentului provocat de apariţia unui drapel al «Albaniei Mari».
Incidentul aflat la originea întreruperii meciului dintre cele două ţări, ale căror relaţii sunt, cronic, dificile de decenii, s-a produs atunci când stadionul a fost survolat de o dronă de care era agăţat un drapel cu o hartă a «Albaniei Mari», proiect naţionalist care vizează gruparea într-un singur stat a comunităţilor albaneze din Balcani.
Întâlnirea care a degenerat într-un scandal politico-sportiv, riscă nu doar să compromită prima vizită în Serbia a unui premier albanez după 68 de ani (cea a a lui Edie Rama prevăzută pe 22 octombrie la Belgrad), dar şi să alimenteze tensiunile etnice.
Drapelul revendicând o «Albanie etnică» − având pe el vulturul bicefal şi harta „Albaniei Mari” desenată în culoarea drapelului albanez şi încadrată de portretele a doi mari naţionalişti albanezi, Ismail Qemali şi Isa Boletini – a provocat o explozie de furie a suporterilor sârbi, unii dintre ei aruncând cu fumigene şi alte obiecte pe peluză.
«Intensitatea urii şi vorbesc aici atât despre tinerii albanezi cât şi despre cei sârbi este halucinantă. Este vorba desigur de un grav scandal politic şi internaţional, a declarat la AFP analistul politic Dusan Janjic. Singurul răspuns la această ură este acela de a nu opri procesul de apropiere dintre Belgrad şi Tirana şi de a face în aşa fel încât Edi Rama să vină la Belgrad.»
Potrivit televiziunii de stat sârbe, autirităţile de la Belgrad îl bănuiesc pe Olsi Rama, fratele premierului Edi Rama, că ar fi organizat incidentul şi ar fi dirijat drona, lucru pe care acesta l-a dezminţit. Ivica Dacic, ministrul sârb de Externe, a denunţat «o provocare politică» premeditată şi cu atât mai îngrijorătoare cu cât ea pare a fi «opera fratelui premierului albanez».
Preşedintele sârb Tomislav Nikolic a afirmat că «intenţia evidentă a celor responsabili de acest incident era aceea de a provoca tulburări în Serbia şi de a destabiliza întreaga regiune». «Vizita d-lui Rama era aşteptată la Belgrad ca un semn de normalizare, dar după atentatul împotriva edificării unor relaţii amicale între Serbia şi Albania este clar că aceasta din urmă va avea nevoie de decenii, dacă nu chiar de secole, pentru a deveni un stat normal fără ură împotriva sârbilor», a adăugat el fără a indica cu claritate dacă invitaţia adresată d-lui Rama rămâne în vigoare sau a fost anulată.
În regiune, extrem de îngrijorător este faptul că suporterii s-au erijat din nou în avanposturi ale incidentelor şi tensiunilor interetnice. Unii dintre ei şi-au făcut loc spre teren pentru a încerca să-i agreseze pe jucătorii albanezi. La rândul lor, suporterii albanezi din toate regiunile şi ţările din Balcani au celebrat «victoria» Albaniei scandând «Albania Mare».
«Faptul că un asemenea incident a putut avea loc în prezenţa a circa 4.000 de membri ai forţelor de ordine este foarte deranjant», a spus Dusan Janjic făcând aluzie la faptul că drona a decolat de pe acoperişul unei biserici aflată în apropierea stadionului pe care avea loc meciul şi în tribunele căruia se afla însuşi preşedintele Serbiei.
În trecut, dezmembrarea fostei Iugoslavii a început cu mari înfruntări între suporteri în timpul unui meci de fotbal la Zagreb între Dinamo (Croaţia) şi Steaua Roşie din Belgrad, echipă ai cărei simpatizanţi era conduşi de defunctul Zeljko Raznatovic Arkan, devenit ulterior şeful uneia din grupările para-militare cele mai feroce.
Sârbii şi albanezii întreţin în regiune tot relaţii ostile din cauza unor diferunduri istorice şi recente. Kosovo, fosta provincie sârbă populată în majoritate de albanezi, şi-a proclamat unilateral independenţa în februarie 2008, o decizie susţinută de Statele Unite şi de cea mai mare parte a ţărilor membre ale Uniunii Europene.
LIBERATION (Franţa), 15 octombrie 2014
Traducerea şi adaptarea: Rodezia Costea
